Procesul de justitie este orientat spre satisfacerea nevoilor victimei fara a neglija insa nevoile infractorilor care sunt sprijiniti pe parcursul intregului proces. Dialogul intre victima, infractor si membrii comunitatii este incurajat si face posibila asumarea responsabilitatilor ce decurg din savarsirea faptei si implicarea membrilor comunitatii in procesul de justitie.

In cadrul procesului penal se minimalizeaza responsabilitatea infractorilor. Acestia sunt concentrati asupra propriei persoane, incearca sa-si demonstreze nevinovatia, sa convinga instanta sa aplice o sanctiune usoara, participantii ignorand total victima. Dimpotriva, justitia restaurativa acorda un loc important victimei si reuseste sa-l responsabilizeze pe infractor.

Analiza comparativa a sistemului de justitie traditionala si a justitiei restaurative pune in evidenta o serie de particularitati specifice fiecarui sistem luat in consideratie:

Justitia traditionala (retributiva si reabilitativa) - || - Justitia restaurativa
Victimele au un rol periferic in cadrul procesului - || - Victimele au un rol central in cadrul procesului
Accentul este pus pe pedepsirea sau tratarea infractorului - || - Accentul este pus pe repararea raului produs intre infractor si victima, si poate intre infractor si comunitatea larga
Comunitatea este reprezentata de Stat - || - Membrii si organizatiile comunitatii au un rol activ
Partile se situeaza pe pozitii adverse - || - Procesul este caracterizat de dialog si negociere intre parti

In cazul justitiei restaurative infractiunea nu mai este vazuta ca o violare a legilor, a Statului, ci ca un prejudiciu produs persoanelor si comunitatii. Daca in cadrul sistemului penal victimele sunt cel mai adesea ignorate, unii autori vorbesc chiar de o re-victimizare a acestora, in cadrul justitiei restaurative victimele au un rol central. Primul obiectiv al procesului de justitie restaurativa este, dupa cum am amintit deja, acela de a repara prejudiciul produs victimei, de a raspunde nevoilor acesteia. In acelasi timp, victima are posibilitatea de a-si exprima opinia cu privire la modul de sanctionare a infractorului.

La randul lor, infractorii sunt tratati intr-o maniera mult mai adecvata nevoilor lor. Justitia restaurativa pune accentul pe responsabilizarea infractorilor si pe compensarea/ reparatia pe care acestia o pot oferi victimelor. In acelasi timp, se pune accentul pe reintegrarea sociala a acestora atat ca modalitate mult mai umana de a trata infractorii, cat si ca modalitate concreta de a se evita recidiva.

Prin urmare, justitia restaurativa functioneaza pe baza unor principii in virtutea carora activitatile derulate in cazul producerii unor infractiuni sunt orientate spre:

• crearea conditiilor necesare participarii personale a celor afectati in cea mai
• mare masura (in special infractorul si victima, dar si familiile acestora si
• comunitatea);
• luarea in considerare a contextului social in care s-a produs infractiunea;
• orientarea catre solutionarea problemelor in sens preventiv;
• flexibilitatea practicilor (creativitate).