Situatia persoanelor detinute carora munca neremunerata sau amenda au fost inlocuite cu privatiune de libertate
Institutul de Reforme Penale implementeaza proiectul „Consolidarea Reformei Sistemului de Justitie Penala in Moldova”, realizat cu sprijinul financiar al organizatiei olandeze ICCO (Organizatia Interbisericeasca pentru Dezvoltare in Cooperare).

Durata implementarii proiectului este octombrie 2006 – septembrie 2009. Componenta proiectului - „Activitati în institutiile penitenciare”, are ca scop atit acordarea consultatiei juridice, de catre avocatii din echipele mobile, persoanelor aflate in arest preventiv detinute in Izolatoarele de Detentie Preventiva cit si monitorizarea respectarii drepturilor acestei categorii de persoane.

Pe parcursul vizitelor echipelor mobile, care se desfasoara cu o frecventa de o data pe luna in fiecare Izolator de Detentie Preventiva (I. P. nr. 13, Chisinau, I. P. nr. 11, Balti, I. P. nr. 17, Rezina, I. P. nr. 5, Cahul), a fost depistat faptul ca sint multe persoane care au fost condamnate la munca neremunerata sau la amenda si ulterior, din motive neclare pentru acestea, le-a fost inlocuita aceasta pedeapsa cu privatiunea de libertate.

Din interviurile realizate de catre avocatii din echipele mobile cu aceste persoane, s-a constatat ca deseori persoanele se prezentau pentru a executa munca neremunerata, dar din motiv ca la momentul dat nu erau materialele necesare pentru a efectua munca data sau din considerentul ca in genere nu era de lucru, li se spunea ca vor fi chemati mai tirziu cind vor fi toate cele necesare pentru executarea muncii neremunerate in beneficiul comunitatii.

Peste o perioada anumita erau arestati si prezentati in instanta de judecata pentru a le fi inlocuita pedeapsa cu munca neremunerata in beneficiul comunitatii cu pedeapsa privatiune de libertate.

Un alt paradox este faptul ca persoanele la care a fost inlocuita munca neremunerata sau amenda cu privatiune de libertate, indiferent ce termen au avut de executat, 1 luna, ca exemplu, sau a fost intilnit un caz cind persoana a executat 21 de zile de inchisoare si institutia penitenciara a fost nevoita sa-i achite indenizatia unica la liberare conform Hotaririi Guvernului nr. 1353 din 20.12.2005 cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de plata a indemnizatiei unice pentru persoanele eliberate din locurile de detentie, care este in marime de 1500 lei.

In final avem urmatoarea situaţie: persoana a savirsit o infractiune, s-a eschivat de la executarea muncii neremunerate in beneficiul comunitatii sau sa plateasca o amenda, apoi aceste persoane primesc 1500 de lei, statul suportind chieltuieli nejustificate.

Astfel, persoana era obligata sa plateasca statului o anumita suma de bani sub forma de amenda si in final statul ii achita acestuia nejustificat indemnizatia unica la liberare.

Consideram ca aceasta suma este acordata nejustificat, deoarece indemnizatia unica se acorda anume pentru adaptare si reintegrare sociala, ceea ce presupune faptul ca individul a fost rupt de societate pe o perioada mai mare de timp si persoana care se libereaza are nevoie de un suport financiar minim pentru rezolvarea problemelor primare care apar la liberarea din penitenciar.

Astfel, se impun urmatoarele actiuni cu privire la sporirea eficientei procesului de aplicare si executare a pedepsei muncii neremunerate in beneficiul comunitatii si amenzii:
- Instituirea unui sistem de control al calitatii procesului de aplicare si executare a pedepselor penale muncii neremunerate in beneficiul comunitatii si a amenzi;
- Modificarea cadrului normativ cu privire la acordarea indemnizatiei unice la eliberarea din penitenciar, in sensul diversificarii categoriilor de beneficiari ai acestei indemnizatii, tinind cont de necesitatea acordarii acesteia.
- Crearea unui mecanism transparent, pentru persoanele supuse pedepsei cu munca neremunerata in beneficiul comunitatii si amenzii, cu privire la conditiile si modul de aplicare a acestor pedepse, in scopul inlaturarii incertitudinilor cu privire la executarea acestor pedepse penale.

Alexandru Cebanas, Coordonator de proiect