Fenomenul criminalităţii în rîndul copiilor, a preocupat societatea mondială în toate timpurile, depunîndu-se eforturi semnificative în vederea preîntîmpinării şi depăşirii benefice a problemei. La ora actuală, însă, aceasta rămîne a fi una stringentă, în pofida faptului că, organele de stat, reprezentanţii societăţii civile, pe măsura scurgerii timpului se preocupă tot mai profund de necesităţile şi deficienţele întîmpinate de copii şi tineri. Deşi statul menţine permanent tendinţa de a păstra în afara lumii criminale, tînăra generaţie, ca fiind valoare socială supremă, realitatea demonstrează că activitatea dată are de suferit pierderi pe seama faptului că şi la ora actuală rata criminalităţii în rîndul copiilor este una înaltă comparativ cu cea în rîndul adulţilor, nesuferind ca esenţă mari diferenţe şi după categoriile de fapte ilicite. Acest element denotă faptul că, fiind încă la stadiul de copii, aceşti membri ai societăţii sunt deja infectaţi cu viciul criminal, corespunzător, după cum demonstrează practica, chiar şi după atingerea majoratului, recidiva infracţională va persista în viaţa lor.

În acest sens, în cadrul pilotării activităţii de monitorizare a şedinţelor de judecată în cazurile cu implicarea copiilor în Judecătoria municipiului Bălţi, desfăşurată de către experţii IRP, în cadrul proiectului „Promovarea noilor elemente ale justiţiei pentru copii în sistemul de justiţie al Republicii Moldova”, realizat cu suportul financiar al UNICEF şi SIDA, în ultimul trimestru al anului 2010, a fost urmărită examinarea judiciară a unui număr de 25 de cazuri, în care în calitate de inculpaţi au figurat copiii. Deşi, procedura urmează a fi continuată, către acest moment s-au evidenţiat careva momente definitorii.

Una dintre acestea este identificarea cauzalităţii comiterii infracţiunilor. Astfel, în 90% dintre cauzele monitorizate, copiii cu statutul de inculpaţi, provin din familii social vulnerabile, incomplete. În circa jumătate dintre cauzele urmărite, tinerii infractori trăiesc cu un părinte, de multe ori formal, fără a exista un contact permanent reciproc. Se evidenţiază cazurile de convieţuire a minorilor cu careva rude apropiate, părinţii aflîndu-se fie la muncă peste hotare, fie executînd pedeapsa privaţiunii de libertate în instituţii de detenţie, fie domiciliind în altă localitate. Anume aceste momente de cele mai multe ori generează cauzalitatea comiterii infracţiunilor în rîndul copiilor. Ei, fiind lipsiţi de o educaţie şi supraveghere elementară, urmează practica vieţii de stradă. În doar circa 35% dintre minorii a căror cauze au fost monitorizate în Judecătoria Bălţi, tinerii inculpaţi urmează cursuri de învăţămînt/de calificare sau au studii medii incomplete. În rest, procesul educaţional-instructiv specializat nu persistă în viaţa acestor copii. Dimpotrivă, reieşind din specificul infracţiunilor comise, principala instituţie de învăţămînt pentru aceştia se dovedeşte a fi – strada, mediul vicios al persoanelor cu antecedente penale, de multe ori. În acest context, în două cauze monitorizate copilul lăsat fără supraveghere a apropiaţilor a figurat în calitate de autor a unor infracţiuni mai puţin gravă şi gravă, de rînd cu alte persoane mature. Este regretabil acest fapt,mai ales în contextul în care, la moment, autorităţile, societatea depun eforturi importante în vederea diminuării fenomenului criminalităţii în rîndul copiilor. În acest sens, este rezonabil de a remarca lucrul Direcţiei Învăţămînt, Tineret şi Sport, al Secţiei de Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei din cadrul Primăriei mun. Bălţi, a celor şapte centre comunitare de lucru cu copiii din localitate, etc. Astfel, vizionînd examinarea cauzei unei tinere, care încă pînă la atingerea vîrstei majoratului, este însărcinată cu cel de al doilea prunc, nefiind ajutată de nici unul dintre taţii diferiţi ai copiilor săi, fiind la întreţinerea bunicii sale, nefiind încadrată în procesul educaţional sau în cîmpul muncii, a comis în mod repetat mai multe infracţiuni de sustragere a bunurilor din patrimoniul străin, fiind impusă de condiţiile date de existenţă să acceadă la acţiuni ilicite, la solicitarea IRP, Secţia Asistenţă Socială şi Protecţia Familiei din localitate, s-a implicat la procesul de identificare a modalităţilor oportune în vederea soluţionării deficienţelor întîmpinate de copilă, în vederea prevenirii recidivelor pe viitor. Cu părere de rău, în Republica Moldova aşa cazuri nu sunt unice, fiind necesară implicarea mai activă a comunităţii, în scopul înlăturării acestei cauze care generează comiterea infracţiunilor.

Alteori, însă, deşi organele competente depun eforturi semnificative în lucrul cu copii delincvenţi, aceasta suferă eşec. Este cazul unui tînăr din mun. Bălţi, care încă în perioada de pînă a atinge vîrsta tragerii la răspunderii penale, se afla în vizorul Secţiei Minori şi Moravuri a Comisariatului de Poliţie din mun. Bălţi, ca fiind un delincvent activ, necătînd la încercările de reeducare a sa din partea organelor competente. Atît monitorizînd una dintre cauzele examinate în judecată, unde acesta avea statutul de inculpat pentru comiterea unei infracţiuni mai puţin grave, cît şi din prezentarea oferită de către inspectorii pentru minori din Comisariatul local de poliţie, realizată în particular, referitor la personalitatea copilului dat, am stabilit că acesta e caracterizat ca o persoană de un pericol social sporit, fiind violent şi impertinent, omite instruirea educaţională, nu este implicat în cîmpul muncii, manifestă o conduită nepăsătoare cu cei din jur. Este un exemplu regretabil pentru comunitate, mai ales din perspectiva că nu a fost desfăşurată la timpul cuvenit activitatea de educare şi reeducare a sa.

Evident, toate aceste cazuri, de facto reprezintă doar o picatură în marea fenomenului infracţional în rîndul copiilor.Totuşi, odată ce este posibil de a identifica cauzalitatea comiterii infracţiunilor, iar în multe dintre cazuri şi de a aplana sau preveni comiterea lor, este stringent necesar de a desfăşura activitatea lucrului cu copiii, la toate stadiile: monitorizare, prevenţie, educare sau reeducare. Este în miinile noastre să schimbăm viitorul.

Vlad Schibin, Coordonator de proiect