În cadrul Conferinței naționale „Justiţie prietenoasă copiilor. Tratamentul copiilor în conflict cu legea penală în sistemul de justiţie al Republicii Moldova” organizată de Institutul de Reforme Penale, în parteneriat cu Reprezentanţa UNICEF în Republica Moldova şi Ambasada Finlandei la Bucureşti, Expertul IRP, Arina Țurcan, a prezentat rezultatele studiului: „Modele de prevenire a delincvenţei juvenile în Republica Moldova”.


Studiul expertului a inclus:
1. Rezultate:
• Focus grupuri – 5 în localităţile Bălţi, Orhei, Ungheni, Căuşeni, Leova și 2 în Chişinău
• Scopul focus grupurilor a fost: identificarea percepţiilor, opiniilor şi reacţiilor participanţilor; prevenirea delicvenţei juvenile; legislaţie, politici, practici, mecanisme de lucru, cooperarea intersectorială etc.

2. Sondaj de opinie a actorilor implicaţi în prevenirea delicvenţei juvenile:
1. poliţişti
2. consilieri de probaţiune
3. cadre didactice
4. asistenţi sociali
5. reprezentanţi APL

Eşantionul sondajului de opinie:
• Profesori – 88
• Asistenţi sociali – 25
• Reprezentanţi APL – 43
• Părinţi – 53
• Copii - 58
• Poliţişti – 305
TOTAL – 572 PERSOANE

Chestionarele au fost distribuite în 20 de localități din țară: mun. Chişinău, Bălţi, Orhei, Ungheni, Căuşeni, Leova, Floreşti, Drochia, Donduşeni, Ialoveni, Cantemir, Briceni, Soroca, Glodeni, Nisporeni, Hînceşti, Comrat, Teleneşti, Cahul, Străşeni.

Respondenții au răspuns la următoarele întrebări:

Cum apreciaţi nivelul infracţionalităţii în comunitatea în care locuiţi?
• este la nivel mediu şi în ultimii 3 ani se menţine constant.
• percepţia creşterii nivelului infracţionalităţii este determinată de mediatizarea în presa scrisă şi televizată a infraţiunilor, dar şi faptul că poliţia a devenit mai deschiţă faţă de populaţie şi presă.

Cum apreciaţi nivelul infracţionalităţii în comunitatea în care locuiţi? (figura 1)

Cum apreciaţi nivelul delicvenţei juvenile încomunitatea în care locuiţi?
• este la nivel mediu.
• implementarea politicilor de dejudiciarizare a condus la scăderea numărului sentinţelor de condamnare a minorilor şi respectiv numărul minorilor aflaţi în evidenţa biroului de probaţiune este mai mic.

Cum apreciaţi nivelul delicvenţei juvenile în comunitatea în care locuiţi? (figura 2)

În opinia Dvs., legislaţia Republicii Moldova reglementează suficient domeniul prevenirii delicvenţei juvenile?
• Insuficient - reglementările sunt fragmentate şi confuze, fiind incluse în diverse acte normative.
• Nu prescrie foarte clar atribuţiile poliţiştilor, asistenţilor sociali, cadrelor didactice şi a altor actori comunitari în ceea ce priveşte prevenirea delicvenţei, iar imperfecţiunile legislaţie sunt compensate prin practici instituţionale sau mecanisme intersectoriale stabilite la nivel local.
• Un anumit nivel de claritate în domeniul prevenţiei delicvenţei juvenile s-a realizat prin adoptarea Legii 140 privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi şi aprobarea mecanismului intersectorial de cooperare - HG 270 din 08.04.2014.

În opinia Dvs., legislaţia Republicii Moldova reglementează suficient domeniul prevenirii delicvenţei juvenile? (figura 3)

Legislaţia reglementează suficient şi clar competenţa, atribuţiile poliţistilor în domeniul prevenirii delincvenţei juvenile? (figura 4)

Politicile în acest domeniu sunt clare şi suficiente?
• politica guvernamentală nu are abordări clare în domeniul prevenţiei.
• acţiuni intense şi conjugate se fac atunci cînd în atenţia opinie publice ajung anumite cazuri de rezonanţă. O asemenea abordare conduce la situaţii de inconsecvenţă în asistenţa copiilor.

În opinia Dvs., documentele de politici reglementează suficient domeniul prevenirii delicvenţei juvenile? (figura 5)

Cum apreciaţi contribuţia poliţiei în general la prevenirea delicvenţei juvenile?
Oportunităţi:
• implicarea poliţiştilor în campanii de informare a cetăţenilor, organizarea lecţiilor în şcoală şi distribuirea materialelor informative.
• comunicarea deschisă a poliţiei cu instituţiile educaţionale şi de asitenţă socială.
• poliţiştii referă cazurile copiilor în risc de a intra în conflict cu legea către serviciile de asistenţă psiho-pedagogică publice şi private.
• s-a ridicat nivelul de cultură generală poliţiştilor şi se observă tendinţe de comunicare eficientă (nonautoritară) cu cetăţenii, această abordare a condus la creşterea gradului de respect a poliţiştilor faţă de cetăţeni şi invers.

Cum apreciaţi activitatea de prevenire a poliţistului de sector (figura 6)

Cum apreciaţi contribuţia poliţiei în general la prevenirea delicvenţei juvenile?
Dificultăţi:
• reducerea funcţiei de inspector pentru minor a condus la abordarea inconsecventă a copiilor.
• poliţiştii de sector au multe atribuţii şi au în asistenţă multe categorii de beneficiari, respectiv ei se ocupă de acţiunile care sunt de urgenţă şi mai puţin au timp să facă acţiuni de prevenire a delicvenţei.
• poliţiştii de sector nu au fost instruiţi cu referire la interacţiunea cu copii şi nu cunosc metode constructive de lucru cu minorii.
• fluctuaţia mare de cadre.

Apreciaţi eficienţa activităţilor desfăşurate de către poliţie asupra nivelului delincvenţei juvenile (figura 7)

Apreciaţi eficienţa activităţilor desfăşurate de către poliţie asupra nivelului delincvenţei juvenile (figura 8)

Apreciaţi gradul de implicare a instituţiilor publice în prevenirea delincvenţei juvenile (figura 9)

Cum apreciaţi contribuţia altor instituţii publice la prevenirea delicvenţei juvenile?

ŞCOALA - Oportunităţi vs Dificultăţi
• şcoala realizează multe activităţi în domeniul prevenirii delicvenţei, dar de multe ori persoana responsabilă de această activitate nu are pregătirea necesară.
• în sarcina instituţiilor de învăţământ sunt puse multiple atribuţii şi se ajunge la situaţia că nu se reuşeşte sau nu este clar ce au de făcut.
• numărul redus de psihologi este un impediment în realizarea prevenirii delicvenţei juvenile.
• şcoala nu dispune de instrumente şi cerinţe clare la nivel de prevenţie delicvenţei.Toate activităţile se realizează la nivel de atitudine personală a cadrului didactic şi de cerinţe din partea echipei manageriale. Cum apreciaţi contribuţia altor instituţii publice la prevenirea delicvenţei juvenile?

POSIBILE SOLUŢII:
• identificarea politicilor de personal ce ar motiva cadrele didactice să rămână în sistem;
• instituirea funcţiei de psiholog în grădiniţe şi gimnazii;
• micşorarea numărului de copii aflaţi în asistenţa unei unităţi de psiholog şcolar;
• dotarea instituţiilor publice cu tehnică (ex. proiector, calculatoare) şi materiale necesare pentru a face prevenţie. Cum apreciaţi contribuţia altor instituţii publice la prevenirea delicvenţei juvenile?

ASISTENŢI SOCIAŢĂ - Oportunităţi vs Dificultăţi
• Politica în domeniul asistenţei sociale este foarte bună, dar nu există acoperire finaciară, întrucât sursele financiare urmează a fi identificate la nivel local.
• Asistenţii social au mult prea multe atribuţii conform fişei de post.
• Calificarea insuficientă este o problemă şi în realizarea prevenţiei delicvenţei.
• Fluctuaţia de cadre este mare, de multe ori sunt funcţii vacante, dar nu sunt solicitanţi la aceste posturi. Cum apreciaţi contribuţia altor instituţii publice la prevenirea delicvenţei juvenile?

ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LOCALĂ - Oportunităţi vs Dificultăţi
• În ultimul an se observă o activizare a APL în ceea ce priveşte situaţia copiilor, dar în general primarii şi secretarii consiliilor locale nu prea se implică în activităţi de prevenire şi încearcă să delege atribuţiile spre APL de nivelul II.
• Mulţi primari nu cunosc şi nici nu vor să cunoască ce este prevenirea. Aceştia consideră că şcoala trebuie să se ocupe de copii.
• Primarii devin activi în perioada electorală şi se orientează spre alţi beneficiari, care reprezintă un potenţial electorat.

În localitatea Dvs. se desfăşoară, în prezent, activităţi deprevenire a delincvenţei juvenile?
1. POLIŢIA (figura 10)
2. CADRE DIDACTICE (figura 11)
3. POLIȚIA (figura 12)
4. CADRE DIDACTICE (figura 13)
5. POLIȚIA (figura 14)
6. ASISTENȚA SOCIALĂ (figura 15)

Apreciaţi gradul de implicare a altor instituţii /persoane private în prevenirea delincvenţei juvenile (figura 16)

Cum apreciaţi contribuţia altor instituţii publice şi private la prevenirea delicvenţei juvenile?
• ONG-urile nu au programe direct orientat spre prevenire, dar tangenţial acestea se referă şi la această componentă.
• Biserica pe lîngă activităţile de cult dezvoltă şi programe sociale care se referă şi la prevenire.
• Instituţiile de cultură- metodele de lucru cît şi instrumentarul din dotare a acestor instituţii sunt depăşite şi nu trezesc interesul copiilor, în special al adolescenţilor.
• Persoanele private nu prea se implică, doar dacă fac activităţi de informare în particular, dar acestea nu sunt cunoscute.
• Părinţii sunt indiferenţi faţă de conuditele altor copii, iar alţii chiar şi faţă de proprii copii.Cele mai mari constrângeri în prevenirea delicvenţei juvenile sunt:
• Legislaţia neclară la componenta prevenire a delicvenţei juvenile.
• INDIFERENŢA PĂRINŢILOR faţă de soarta copiilor străini, dar şi a propriilor odrasle.
• Suprasolicitarea la locul de muncă a poliţiştilor, asistenţilor sociali, cadrelor didactice etc.
• Fluctuaţia de cadre în instituţiile publice obligate să desfăşoare activităţi de prevenire.
• Dotarea insuficientă.
• Reticienţa APL-ului cu referire la problemele copiilor.

Care sunt cele mai mare constrângeri, dificultăţi în prevenirea delincvenţei juvenile?
1. POLIȚIȘTI (figura 17)
2. CADRE DIDACTICE (figura 18)

CONCLUZII
Dificultăţile identificate de participanţi în cadrul focus grupurilor demonstrează faptul că se simte necesitatea:
• clarificării, la nivel de legislaţie şi documente de politici, a atribuţiilor fiecărui actor comunitar în domeniul prevenirii delicvenţei;
• sporirii numărului materialelor informative şi de activităţi aplicative, prin care specialiştii implicaţi în prevenţie să îşi completeze cunoştinţile şi să formeze competenţe specific acestui domeniu.

PROPUNERI:
• Mediatizarea programelor de prevenire a delicvenţă şi a serviciilor disponibile pentru copiii în conflict cu legea. Mass-media ar fi un instrument eficient de informare a părinţilor şi copiilor la componenta prevenire a delicvenţă.
• Dotara serviciior publice şi private cu materiale necesare pentru organizarea activităţilor de prevenire a delicvenţei.
• Consolidarea capacităţilor specialiştilor şi elaborarea materialelor informativ- metodice pentru specialiştii care lucrează cu copii, dar şi pentru copii şi părinţi.
• Instruirea psihologilor şcolari pentru asistarea copiilor cu tulburări de comportament şi cu risc de a intra în conflict cu legea.
• Suplinirea numărului de poliţişti în fiecare sector, fiind clar indicate activităţile de profilaxire pentru minori.

Conferința națională „Justiţie prietenoasă copiilor. Tratamentul copiilor în conflict cu legea penală în sistemul de justiţie al Republicii Moldova” a fost organizată în cadrul proiectului „O mai bună protecţie a copiilor în sistemul de justiţie al Republicii Moldova. Dejudiciarizarea cauzelor penale” realizat în parteneriat cu Reprezentanţa UNICEF-Moldova, precum şi proiectului „Modele eficiente de implicare comunitară pentru prevenirea delincvenţei juvenile în Republica Moldova” realizat în parteneriat cu Ambasada Finlandei la Bucureşti.