Copiii implicaţi în sistemul de justiţie necesită o protecţie specială. Aceasta obligă statul nu numai să adopte prevederile legale necesare, aşa încât să fie create precondiţiile pentru un tratament prietenos, dar şi să asigure o aplicare cotidiană efectivă a acestor prevederi normativ-juridice în spiritul respectării interesului superior al copilului.

În ultimii anii au fost depuse eforturi considerabile de racordare a cadrului legal şi a practicilor cotidiene la cele mai bune practici internaţionale şi europene în domeniul justiţiei pentru copii. Cu toate acestea, există încă numeroase aspecte ce urmează a fi îmbunătăţite.

Necesitatea de a monitoriza şi evalua rezultatele reformei dar şi impactul sistemului de justiţie asupra copilului apare nu doar ca o rigoare teoretică, ci şi ca o necesitate practică în vederea consolidării capacităţilor subiecţilor antrenaţi nemijlocit în realizarea justiţiei cu implicarea copiilor, corespunzător – în vederea contribuirii la protejarea drepturilor şi interesului superior al copilului.

În acest sens, Institutul de Reforme Penale a elaborat un raport de monitorizare a şedintelor de judecată, activitate ce este parte a proiectului „O mai bună protecţie a copiilor în sistemul de justiţie al Republicii Moldova. Dejudiciarizarea cauzelor penale”, implementat de Institutul de Reforme Penale în parteneriat cu Reprezentanţa UNICEF-Moldova. Monitorizarea şedinţelor de judecată cu implicarea copiilor (în conflict cu legea, victime şi martori ai infracţiunii) a avut loc în perioada 1 iulie 2013 – 30 iunie 2014 și a avut drept scop constatarea gradului de respectare a drepturilor procesuale ale copiilor implicați în sistemul de justiţie penală și a modului de exercitarea a drepturilor de către aceștia la etapa judecării cauzei. Raportul de monitorizare prezintă şi o analiză comparativă a evoluției situaţiei în domeniu (datele din monitorizarea curentă sunt prezentate în paralel cu datele obținute în cadrul a două monitorizări similare desfășurate în perioadele 5 octombrie 2010 – 15 august 2011 și 25 ianuarie 2013 – 1 iulie 2013).

În cadrul monitorizării, monitorii au asistat la examinarea a 181 cauze penale. Dintre acestea, 119 cauze implicau copii în conflict cu legea, 41 - copii victimă, 21 - copii martori. La data întocmirii raportului (1 iulie 2014), în cadrul a 67 de cauze penale a fost pronunțată sentința, dintre care 47 de cauze implicau copii în conflict cu legea. În total, monitorii au asistat la 563 de şedinţe de judecată desfășurate în Judecătoriile din Căuşeni, Leova, Orhei, Ungheni şi mun. Bălţi, dintre care 317 au fost desfășurate (251 ședințe în cauzele ce implică copii în conflict cu legea, 55 în cauzele ce implică victime minori, 11 ședințe ce implică martori minori), iar 246 au fost amânate. Cauzele monitorizate au implicat participarea a 196 copii (mai mult decât dublu în comparație cu monitorizarea precedentă), dintre care 121 (62%) aveau calitatea de inculpați, 51 (26%) calitatea de victimă și 24 (12%) calitatea de martor.

Printre cele mai mai importante concluzii, elaborate de experţi, putem evidenţia:

- Prevederile legislaţiei în vigoare a Republicii Moldova privind reacţia la comportamentul asocial al copiilor şi judecarea cauzelor cu implicarea copiilor sunt în mare parte racordate la standardele internaţionale în domeniu.
- Încălcările drepturilor copiilor, constatate în cadrul monitorizării, au diferite cauze. Unele dintre aceste cauze sunt obiective (de exemplu, lipsa unor încăperi speciale pentru martorii minori), altele ţin de atitudinea neglijentă generată de neînțelegerea importanței unor prevederi privind drepturile copiilor (de exemplu, importanţa dejudiciarizării, respectării demnităţii copiilor, importanţa participării unui pedagog/psiholog etc.), iar o a treia grupă ţin de încălcarea premeditată a unor prevederi legale (de exemplu, neinformarea copilului despre drepturi).
- În procesul de monitorizare, s-a constatat că în peste 90% din ședințele desfășurate au fost respectate exigențele speciale pentru judecarea cauzelor cu implicarea minorilor.
- Examinarea cauzelor în instanță încă nu corespunde tuturor exigențelor privind protecţia vieţii private.
- Modul de organizare a proceselor de judecată nu oferă încă copiilor o protecție contra intimidărilor din partea altor participanți la proces, în special atunci când copilul este nevoit să aștepte în aceeași încăpere/coridor începerea procesului. Situația se agravează când ședințele se încep mai târziu decât a fost planificat.
- Mai mult de jumătate din procesele finalizate au durat până la două luni și nicio cauză nu a fost examinată mai mult de un an.
- Amânările ședințelor de judecată sunt încă larg răspândite. Amânarea ședințelor creează un cerc vicios, deoarece în unele situaţii chiar dacă inițial martorii sau părţile vătămate se prezintă la şedinţele de judecată stabilite anterior, pe parcurs, după mai multe amânări repetate, încetează să mai vină.
- Judecătorii continuă să desfășoare şedinţe în birouri. Întrucât acestea nu totdeauna dispun de condițiile necesare, apar dificultăți în desfășurarea ședințelor şi chiar situaţii în care drepturile copilului sunt încălcate.
- Reprezentanţii legali de multe ori nu oferă copiilor sprijinul necesar în cadrul ședințelor de judecată.
- În cadrul acestei monitorizări se observă un progres esențial în ce privește participarea fizică a pedagogului în cadrul ședințelor de judecată. Totodată impactul participării acestuia la ședință rămâne sub semnul întrebării.
- Marea majoritate a avocaților care au calitatea de apărători ai copiilor în conflict cu legea sunt avocați care acordă asistenţă juridică garantată de stat. Astfel, devine evidentă importanţa instruirii avocaților care acordă asistenţă juridică garantată de stat în domeniul apărării copiilor şi specializarea acestora.
- În comparație cu monitorizările precedente a fost constatată o prezență mai mare a avocatului copilului victimă în cauzele privind infracţiunile deosebit de grave şi excepţional de grave, în mare măsură datorită participării avocaților care acordă asistență juridică garantată de stat.
- Se constată menținerea tendinței de a nu aplica vreo măsură preventivă în cadrul urmăririi penale.
- Se constată o aplicare mai răspândită (și posibil uneori nejustificată) a arestării preventive în privința minorilor.
- Într-un număr relativ mare de cazuri, a fost posibilă aplicarea liberării de răspundere penală a minorilor. Acesta poate fi un indicator negativ care semnalează că procurorul nu se folosește de acest drept discreționar astfel încât aceste dosare să nu ajungă în judecată.
- Cerința legislaţiei de a întocmi în mod obligatoriu referate presentenţiale în cauzele cu minori deocamdată nu este respectată în totalitate. Pe de altă parte, în unele cazuri, chiar şi atunci când se întocmesc referate presentenţiale, acestea nu au rolul preconizat.
- În 23% de cazuri exista posibilitatea de a apela la servicii în comunitate, dar cu părere de rău în niciun caz judecătorii nu au apelat la acestea.
- În virtutea examinării unui număr sporit de cauze în care copiii sunt victime/martori ale infracțiunilor privind viața sexuală sau care implică violența în familie, se cere o atenţie deosebită pentru această categorie de copii care necesită o protecție suplimentară, ținând cont de posibilul impact emoțional al acestor dosare care prin definiție ar implica cel mai probabil persoane apropiate copilului atât în calitate de victime, cât și în calitate de inculpați. În afară de aceasta, astfel de dosare pot crea conflicte de interes între reprezentantul legal al victimei copil și inculpat.
- Căile de atac nu se folosesc întotdeauna pentru protejarea drepturilor copiilor. Chiar dacă soluțiile în cazurile copiilor sunt relativ blânde, folosirea limitată a căilor de atac pune în gardă şi fenomenul necesită a fi studiat mai în detaliu.

Raport de Monitorizare a ședințelor de judecată cu implicarea copiilor