https://irp.md/ ru Legislaţie - Institutul de Reforme Penale DataLife Engine https://irp.md/library/legislation/national_legislation/556-astzi-se-mplinesc-25-de-ani-de-la-semnarea-conveniei-pentru-protecia-drepturilor-copiilor.html https://irp.md/library/legislation/national_legislation/556-astzi-se-mplinesc-25-de-ani-de-la-semnarea-conveniei-pentru-protecia-drepturilor-copiilor.html Convenţia internaţională cu privire la drepturile copilului a fost adoptată la 20 noiembrie 1989 la New York de către Adunarea generală a Naţiunilor Unite. Republica Moldova a aderat prin Hotărîrea Parlamentului RM nr.408-XII din 12.12.90, care a intrat în vigoare abia pe 25 februarie 1993.]]> Convenţia internaţională cu privire la drepturile copilului a fost adoptată la 20 noiembrie 1989 la New York de către Adunarea generală a Naţiunilor Unite. Republica Moldova a aderat prin Hotărîrea Parlamentului RM nr.408-XII din 12.12.90, care a intrat în vigoare abia pe 25 februarie 1993.

Statele părţi la prezenta Convenţie, au considerat că, în conformitate cu principiile proclamate în Carta Naţiunilor Unite, recunoaşterea demnităţii inerente tuturor membrilor familiei umane, precum şi egalitatea şi caracterul inalienabil al drepturilor lor sunt fundamentul libertăţii, dreptăţii şi păcii în lume, având în vedere faptul că popoarele Naţiunilor Unite au proclamat din nou în Cartă încrederea lor în drepturile fundamentale ale omului, în demnitatea şi valoarea fiinţei umane, şi sunt hotărâte să promoveze progresul social şi să instaureze cele mai bune condiţii de viaţă într-o libertate cît mai deplină, recunoscând că Naţiunile Unite, în Declaraţia universală a drepturilor omului şi în pactele internaţionale privind drepturile omului, au proclamat şi au convenit că fiecare este îndreptăţit să se prevaleze de toate drepturile şi de toate libertăţile care sunt enunţate în acestea, fără nici o deosebire de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau orice altă opinie, de origine naţională sau socială, avere, naştere sau altă situaţie, amintind că în Declaraţia universală a drepturilor omului Naţiunile Unite au proclamat că, copiii au dreptul la ajutor şi la o asistenţă specială, Convinşi că familia, unitatea fundamental a societăţii, şi mediul natural pentru creşterea şi bunăstarea tuturor membrilor săi, şi în mod deosebit copiii, trebuie să beneficieze de protecţia şi de asistenţa de care are nevoie pentru a putea să joace pe deplin rolul său în societate, Recunoscînd că pentru deplina şi armonioasa dezvoltare a personalităţii sale, copilul trebuie să crească într-un mediu familial, într-o atmosferă de fericire, dragoste şi înţelegere, Considerînd că este important de a pregăti pe deplin copilul pentru a avea o viaţă individuală în societate şi de a-l creşte în spiritual idealurilor proclamate în Carta Naţiunilor Unite şi, în special, în spiritul păcii, demnităţii, libertăţii, egalităţii şi solidarităţii.

Având în vedere că necesitatea de a acorda o protecţie specială copilului a fost enunţată în Declaraţia de la Geneva din 1924 cu privire la drepturile copilului şi în Declaraţia drepturilor copilului adoptată de Adunarea generală la 20 noiembrie 1959 şi că a fost recunoscută în Declaraţia universală a drepturilor omului (în mod deosebit în articolele 23 şi 24), în Pactul internaţional privind drepturile economice, sociale şi culturale (în mod deosebit în art. 10) şi statutele şi instrumentele pertinente ale instituţiilor specializate şi ale organizaţiilor internaţionale care se preocupă de bunăstarea copilului. Având în vedere că, aşa cum s-a indicat în Declaraţia drepturilor copilului, copilul, din cauza lipsei sale de maturitate fizică şi intelectuală, are nevoie de o protecţie specială şi de îngrijiri speciale, în principal de o protecţie juridică potrivită, înainte şi după naştere.

Reamintind dispoziţiile Declaraţiei cu privire la principiile sociale şi juridice aplicabile protecţiei şi bunăstării copiilor, cu referire specială la practicile în materie de adopţiune şi de plasament familial pe plan naţional şi internaţional, de Ansamblul de reguli minime ale Naţiunilor Unite privind administrarea justiţiei pentru minori (Regulile de la Beijing) şi ale Declaraţiei relative la protecţia femeilor şi copiilor în perioade de urgenţă şi de conflict armat, Recunoscînd că în toate ţările lumii sunt copii care trăiesc în condiţii deosebit de dificile şi că este necesar să se acorde acestor copii o atenţie deosebită, ținând seama în mod corespunzător de importanţa tradiţiilor şi valorilor culturale ale fiecărui popor în protecţia şi dezvoltarea armonioasă a copilului, Recunoscînd importanţa cooperării internaţionale pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale copiilor în toate ţările şi în mod deosebit în ţările în curs de dezvoltare,

Astfel, adunarea generală a Naţiunilor Unite a convenit adoptarea convenţiei internaţională cu privire la drepturile copilului.

Vedeți anexată hotărârea Guvernului Republicii Moldova privind aprobarea Strategiei pentru protecţia copilului pe anii 2014-2020.

Aprobarea Strategiei pentru protecţia copilului pe anii 2014-2020 ]]> dgroza Thu, 20 Nov 2014 09:19:38 -1100 https://irp.md/library/legislation/international_legislation/401-consiliul-europei-rec-22-2002-referitoare-la-imbunatatirea-aplicarii-normelor-europene-cu-privire-la-sanctiunile-si-masurile-comunitare.html https://irp.md/library/legislation/international_legislation/401-consiliul-europei-rec-22-2002-referitoare-la-imbunatatirea-aplicarii-normelor-europene-cu-privire-la-sanctiunile-si-masurile-comunitare.html
Tinind cont de rezultatele cercetarii facute de Comitetul European pentru Probleme Infractionale asupra implementarii normelor europene si, mai ales, asupra dificultatilor intimpinate de statele membre;]]>
Tinind cont de rezultatele cercetarii facute de Comitetul European pentru Probleme Infractionale asupra implementarii normelor europene si, mai ales, asupra dificultatilor intimpinate de statele membre;

Recunoscind necesitatea amendarii normei 5 a normelor europene in lumina rezultatelor cercetarii si a dezvoltarii practicii de supraveghere a infractorilor;

Constient ca odata cu trecerea timpului apar noi posibilitati pentru o folosire mai eficienta si mai larga a sanctiunilor si masurilor comunitare;

Recunoscind ca progresele importante si practica in schimbare in domeniul sanctiunilor si masurilor comunitare si problemele identificate de statele membre necesita explicatii suplimentare si interpretarea unor prevederi cuprinse in normele europene;

Subliniind ca recursul la si implementarea sanctiunilor si masurilor comunitare trebuie sa se faca intotdeauna cu respectarea garantiilor legale fundamentale prevazute in Conventia Europeana cu privire la drepturile omului si a principiilor cuprinse in normele europene;

Recunoscand importanta prezentei Recomandari, a Recomandarilor nr. R 17 (92) privind consecventa in pronuntarea sentintelor, nr. R 12 (97) privind personalul implicat in aplicarea sanctiunilor si masurilor, nr. R 19 (99) privind medierea in cazurile penale si nr. R 22 (99) privind supraaglomerarea inchisorilor si inflatia populatiei inchisorilor (...)

CONSILIUL EUROPEI
COMITETUL DE MINISTRI

RECOMANDAREA 22 (2002) A COMITETULUI DE MINISTRI CATRE STATELE MEMBRE PRIVIND IMBUNATATIREA APLICARII NORMELOR EUROPENE CU PRIVIRE LA SANCTIUNILE SI MASURILE COMUNITARE
(Adoptata de Comitetul de Ministri pe 29 noiembrie 2000 la a 731-a intilnire a reprezentantilor ministrilor).

]]> taritaroman Wed, 04 Dec 2013 15:39:32 -1100 https://irp.md/library/legislation/international_legislation/400-codul-de-procedur-penal-republica-ceh.html https://irp.md/library/legislation/international_legislation/400-codul-de-procedur-penal-republica-ceh.html Persoana acuzata poate fi arestata preventiv numai daca exista fapte concrete care dau motive sa se creada
a) ca persoana va fugi sau se va ascunde pentru a scapa de urmarirea penala sau de pedeapsa, mai ales daca identitatea sa nu poate fi stabilita imediat, daca nu are o adresa permanenta sau daca este vorba despre o pedeapsa mare;
b) ca va influenta martorii sau pe ceilalti acuzati sau va impiedica in alt fel clarificarea faptelor importante pentru urmarirea penala; sau
c) ca va continua activitatea infractionala, va duce la bun sfirsit infractiunea pe care a incercat sa o comita sau va comite o inractiune pe care a pregatit-o sau cu care a amenintat.]]> Persoana acuzata poate fi arestata preventiv numai daca exista fapte concrete care dau motive sa se creada
a) ca persoana va fugi sau se va ascunde pentru a scapa de urmarirea penala sau de pedeapsa, mai ales daca identitatea sa nu poate fi stabilita imediat, daca nu are o adresa permanenta sau daca este vorba despre o pedeapsa mare;
b) ca va influenta martorii sau pe ceilalti acuzati sau va impiedica in alt fel clarificarea faptelor importante pentru urmarirea penala; sau
c) ca va continua activitatea infractionala, va duce la bun sfirsit infractiunea pe care a incercat sa o comita sau va comite o inractiune pe care a pregatit-o sau cu care a amenintat.

Articolul 68. Hotarirea asupra arestarii preventive

Numai o persoana care a fost informata in legatura cu acuzatiile care i se aduc (Articolul 160) poate fi arestata preventiv. De asemenea, hotărirea asupra arestarii preventive trebuie sustinuta de circumstante reale. Hotarirea asupra arestarii preventive trebuie luata de curte si, intr-o procedura anterioara procesului, de catre judecator, la propunerea procurorului.

Articolul 69. Ordinul de arestare

(1) Daca se refuza motivele arestarii preventive (Articolul 67) si persoana acuzata nu poate fi citata sau retinuta pentru a asigura prezenta sa pentru interogatoriu, judecatorul, actionind in procedura anterioara procesului, la propunerea procurorului, sau presedintele senatului, in procedura judecatoreasca, dispune ca persoana acuzata sa fie arestata.
(2) Ordinul de arestare trebuie sa cuprinda, pe linga informatii care garanteaza ca persoana acuzata nu va fi confundata cu altcineva, o scurta descriere a faptei pentru care este urmarita in justitie persoana acuzata, identificarea infractiunii recunoscute si descrierea exacta a motivelor pentru care a fost emis ordinul de arestare.
(...)

CODUL DE PROCEDURA PENALA REPUBLICA CEHA
PARTEA INTII
PREVEDERI COMUNE
TITLUL PATRU

RETINEREA PERSOANELOR SI A PROPRIETATII

]]> taritaroman Wed, 04 Dec 2013 15:38:22 -1100 https://irp.md/library/legislation/international_legislation/399-consiliul-europei-comitetul-de-ministri-recomandarea-nr-r-11-80.html https://irp.md/library/legislation/international_legislation/399-consiliul-europei-comitetul-de-ministri-recomandarea-nr-r-11-80.html
Tinind cont de Rezolutia 11 (65) cu privire la cercetarea in stare de arest si de Rezolutia 5 (73) cu privire la normele standard minime pentru tratamentul aplicat prizonierilor;

Considerind ca este de dorit ca recomandarile cuprinse in aceste rezolutii sa fie adaptate la progresele actuale din domeniul politicii penale si al procedurii penale;]]>
Tinind cont de Rezolutia 11 (65) cu privire la cercetarea in stare de arest si de Rezolutia 5 (73) cu privire la normele standard minime pentru tratamentul aplicat prizonierilor;

Considerind ca este de dorit ca recomandarile cuprinse in aceste rezolutii sa fie adaptate la progresele actuale din domeniul politicii penale si al procedurii penale;

Considerind ca este de dorit, din motive umanitare si sociale, reducerea aplicarii detentiunii in asteptarea judecarii la un minimum compatibil cu interesele justitiei;

Considerind ca este de dorit stabilirea, la nivel european, a anumitor standarde care sa se aplice persoanelor care asteapta judecarea;

Recunoscind cit de importanta este asigurarea resurselor necesare pentru a garanta ca fiecare persoana acuzata de o infractiune este adusa in fata instantei cit se poate de repede;

Tinind cont de prevederile pertinente ale Conventiei pentru protectia drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, semnata la Roma, pe 4 noiembrie 1950, si de jurisprudenta Comisiei Europene si a Curtii pentru drepturile omului legata de aceasta;

Tinind cont de Rezolutia nr. 1 adoptata la Conferinta ministrilor europeni ai justitiei, la Viena, in mai 1974,
Recomanda guvernelor statelor membre sa asigure ca legislatia si practica lor in cazuri care implica detentiunea in asteptarea procesului sa se calauzeasca dupa urmatoarele principii (...)

CONSILIUL EUROPEI, COMITETUL DE MINISTRI, RECOMANDAREA NR. R 11 (80)

A COMITETULUI DE MINISTRI CATRE STATELE MEMBRE CU PRIVIRE LA DETENTIUNEA IN ASTEPTAREA JUDECARII

(adoptata de catre comitetul de ministri pe 27 iunie 1980 la cea de-a 31 adunare a reprezentantilor ministrilor)

]]> taritaroman Wed, 04 Dec 2013 15:36:18 -1100 https://irp.md/library/legislation/international_legislation/398-principiile-natiunilor-unite-pentru-prevenirea-delincventei-juvenile.html https://irp.md/library/legislation/international_legislation/398-principiile-natiunilor-unite-pentru-prevenirea-delincventei-juvenile.html
Luind in considerare Declaratia Drepturilor Omului, Conventia Drepturilor Copilului si Regulile Standardului Minim ale Natiunilor Unite pentru Administrarea justitiei copiilor (Regulile de la Beijing).]]>
Luind in considerare Declaratia Drepturilor Omului, Conventia Drepturilor Copilului si Regulile Standardului Minim ale Natiunilor Unite pentru Administrarea justitiei copiilor (Regulile de la Beijing).

Reamintind de rezolutia 40/33 din 29 noiembrie 1983, in care Adunarea Generala a adoptat Regulile Standardului Minim ale Natiunilor Unite despre Prevenirea Crimei si Tratamentul Infractorilor.

Reamintind de asemenea ca Adunarea Generala in rezolutia sa 40/35 din 29 noiembrie a cerut pentru ca dezvoltarea standardelor pentru prevenirea delincventei juvenile prin care Statele Membre vor sprijini formularea si implementarea programelor si politicilor specializate, asistenta accentuata, grija si implicarea comunitatii si a cerut si Consiliului Economic si Social sa raporteze la al VIII-lea Congres al Natiunilor Unite de Prevenire a Criminalitatii si Tratamentului infractorilor progresul si respectul pe care le-au dobindit standardele pentru revizuire si actiune.

Reamintind din nou ca, Consiliul Economic si Social in Rezolutia 1986 din 10 mai 1986 a cerut Congresului nr. 8 sa considere standardele pentru prevenirea delincventei juvenile ca o expunere pentru adoptare.

Recunoscand nevoile pentru dezvoltare nationala, internationala si regionala ca abordare si strategie pentru prevenirea delincventei juvenile.

Afîrmind ca orice copil are la baza nevoile drepturilor umane, inclusiv, in particular, accesul la educatie libera.
Sa nu uitam numarul mare de persoane care pot sau nu pot intra in conflict cu lege, dar care sunt abandonati, neglijati, abuzati, expusi la abuzul de droguri, in circumstante de limita si care prezinta un risc general.

Principiile Natiunilor Unite pentru prevenirea delincventei juvenile.
(Principiile de la Riyadh)

Rezolutia 45/112 14 decembrie 1998 (a 68-a Sesiune Plenara) Adunarea Generala

]]> taritaroman Wed, 04 Dec 2013 15:33:42 -1100 https://irp.md/library/legislation/international_legislation/304-medierea-in-sua.html https://irp.md/library/legislation/international_legislation/304-medierea-in-sua.html
Exemplul la care ne vom raporta cu privire la succesul medierii este SUA.In istoria Americii, institutia medierii este cunoscuta de peste o suta de ani. Inca din anul 1838 se poate vorbi depre mediere.Atunci are loc, la initiativa presedintelui Martin Van Buren, prima mediere facilitata de Guvern in cazul unei greve de amploare.Evident, nu putem vorbi despre mediere in intelesul actual. Este insa un prim pas. Importanta este implicarea statului in sustinerea si promovarea medierii. Conflictele de munca sunt practic primele care au fost solutionate prin mediere.]]>
Exemplul la care ne vom raporta cu privire la succesul medierii este SUA. In istoria Americii, institutia medierii este cunoscuta de peste o suta de ani. Inca din anul 1838 se poate vorbi depre mediere.Atunci are loc, la initiativa presedintelui Martin Van Buren, prima mediere facilitata de Guvern in cazul unei greve de amploare.Evident, nu putem vorbi despre mediere in intelesul actual. Este insa un prim pas. Importanta este implicarea statului in sustinerea si promovarea medierii. Conflictele de munca sunt practic primele care au fost solutionate prin mediere. Si asta s-a intamplat ...in anul 1838 in Statele Unite ale Americii! In anul 1918 ia nastere in cadrul Departamentului Muncii, Serviciul American de Conciliere. Este practic actul de nastere al medierii la nivel federal. In anul 1926 se infiinteaza Consiliul National de Mediere, in anul 1947 ia nastere Serviciul Federal de Mediere si Conciliere, in 1957 au loc primele seminarii de training pentru mediatorii din cadrul Serviciului Federal de Mediere si Conciliere.Sunt multe date la care ne putem raporta insa acestea sunt cele mai elocvente. Cultura medierii este prezenta in istoria nationala si in mentalitatea fiecarui american.

Un studiu recent efectuat in cadrul a 126 companii de top din SUA de catre Institutul International pentru Prevenirea si Solutionarea Conflictului si dat publicitatii in data de 20 aprilie 2007 la New York, a reliefat faptul ca aproximativ 98% din cazurile pe care le-au avut acestea, au fost solutionate inainte de a se ajunge in instanta, fiind evident faptul ca aceste companii prefera sa isi solutioneze conflictele pe cale amiabila.Vorbim despre o cultura a medierii in care compania care are un litigiu nu se gandeste in niciun caz sa actioneze in instanta partea adversa pana nu incerca sa solutioneze disputa prin metodele de solutionare alternative, in special prin mediere.

Pornind de la certitudinea ca medierea este un succes in SUA si ca majoritatea litigiilor se solutioneaza inainte de a se ajunge in sala de judecata, putem privi cu optimism impactul viitor al medierii in Romania.Important este ca mediul juridic autohton sa aiba deschiderea necesara si sa incurajeze acesta modalitate de solutionare a conflictelor pe cale amiabila.Medierea are nevoie de timp si de rezultate pentru a se impune si la noi.Primii pasi au avut loc insa nu trebuie sa cadem in capcana raportarii rezultatelor ce se vor obtine la noi cu cele care se realizeaza in prezent in SUA.Pentru ca acolo exista o cultura a medierii!

Decalajul dintre sistemul de drept romanesc si cel american este considerabil.Implementarea in sistemul juridic romanesc a medierii nu este usoara insa avem toate premisele obtinerii in timp a unor rezultate si a unei schimbari obligatorii de mentalitate.

Firmele straine vor fi cei mai buni promotori ai medierii in Romania.Mediul corporatist va inbratisa medierea date fiind avantajele in plan comercial si in scurt timp vom putea vorbi despre familiarizarea publicului romanesc cu acest concept.Pornind de la aceste premise, in timp, vom dobandi o cultura a medierii!Pana atunci, sa folosim experienta celor care o au deja.

Sursa: www.mediere.ro ]]> taritaroman Wed, 01 Sep 2010 12:45:00 -1100 https://irp.md/library/legislation/international_legislation/303-medierea-in-europa.html https://irp.md/library/legislation/international_legislation/303-medierea-in-europa.html
Modelul de mediere aplicabil in statele europene este diferit de cel canadian in care medierea este obligatorie (in toate cauzele civile). Obligativitatea medierii poate sa constituie un avantaj (se poate considera ca cel care propune medierea nu e sigur pe pozitia sa ) sau un dezavantaj (partile pot sa nu ia in serios medierea daca aceasta este obligatorie, vezi exemplul concilierii de la noi).]]>
Modelul de mediere aplicabil in statele europene este diferit de cel canadian in care medierea este obligatorie (in toate cauzele civile). Obligativitatea medierii poate sa constituie un avantaj (se poate considera ca cel care propune medierea nu e sigur pe pozitia sa ) sau un dezavantaj (partile pot sa nu ia in serios medierea daca aceasta este obligatorie, vezi exemplul concilierii de la noi).

Medierea
Fiecare tara si-a adaptat reglementarile din domeniul medierii la specificul local. Daca in Bulgaria contractul de mediere si chiar intelegerea la care ajung partile pot sa fie orale, acest lucru nu este valabil in restul Europei. In Serbia este nevoie de experienta in domeniul medierii sau al solutionarii conflictelor de minim 5 ani pentru a deveni mediator. In Norvegia, judecatorii pot sa fie si mediatori, lucru care nu este posibil exemplu in Bulgaria. Si exemplele ar putea continua la nesfarsit. Se remarca insa un un aspect general valabil: in majoritatea statelor europene medierea este facultativa. A existat in Anglia o incercare de mediere obligatorie (impusa) insa aceasta s-a dovedit a fi un esec. Totusi, Anglia este o tara in care medierea este folosita cu un real succes fiind vorba despre medierea facultativa in care partile considera ca este mai avantajos pentru ele sa apeleze la mediere decat sa initieze o actiune in instanta.

Polonia este una dintre putinele tari europene in care instanta poate sa trimita cauza la mediere fara acceptul partilor insa acestea au posibilitatea de a refuza medierea. In alte tari, instanta de judecata poate sa le propuna partilor sa isi rezolve disputele prin mediere insa nu le poate obliga sa apeleze la mediere.

Slovenia este un exemplu pozitiv in ceea ce priveste medierea, in anul 2007 finalizandu-se prin mediere peste 1500 de cauze. Cele mai bune rezultate au fost obtinute in cauzele de dreptul familiei (70%) iar cele mai dezamagitoare in cauzele civile.

Austria (prima tara in care profesia de mediator a fost recunoscuta printr-un act al Parlamentului) este un alt stat in care medierea are rezultate, interesant fiind aici faptul ca intelegerea la care ajung partile dupa mediere este supusa controlului instantei sau notarului, la fel ca in Legea 192/2006. Tot in Austria, cei care doresc sa devina mediatori, printre alte conditii trebuie sa aiba varsta de minim 28 ani.

Croatia are o reglementare speciala in domeniul medierii conform careia daca partile au stabilit sa nu initieze sau continue un proces o anumita perioada de timp ci sa apeleze la mediere, in cazul in care isi incalca aceasta obligatie asumata de ambele parti, instanta astfel investita va respinge actiunea lor ca prematura.

Majoritatea tarilor europene au adoptat reglementari in domeniul medierii in ultimii ani: Albania are o lege a medierii din anul 2003, Austria din 2003, Bulgaria din 2004 (Codul de Procedura Civila din 2007 este sincronizat cu legea medierii), Croatia din 2003, Macedonia din 2006, Serbia din 2005, Ungaria din 2002 . Moldova a adoptat in cursul anului 2007 o lege a medierii care urmeaza a fi aplicabila din ianuarie 2008.

Numarul minim de ore de pregatire pentru un mediator difera de la o tara la alta situindu-se intre 40 de ore si 200 de ore. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a deveni mediator se refera la varsta, vechime, pregatire profesionala si buna reputatie, fiind diferite in fiecare tara. Nu exista Coduri etice ale mediatorilor decat intr-un numar restrans de state europene.

De remarcat, este faptul ca legislatia din domeniul medierii aplicabila in Europa este inspirata preponderent de modelul american, model care si-a dovedit eficienta de-a lungul timpului. In calitate de participant la Conferinta Europena de Mediere de la Viena, am remarcat dorinta mediatorilor europeni de uniformizare la nivel continental a reglementarilor din domeniul medierii. In acest sens este si rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 29 martie 2007 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European si a Consiliului privind anumite aspecte ale medierii in materie civila si comerciala.

Sursa: www.medierea.ro ]]> taritaroman Sat, 28 Aug 2010 12:45:00 -1100 https://irp.md/library/legislation/national_legislation/305-lege-nr-180-din-10072008-cu-privire-la-migratia-de-munca.html https://irp.md/library/legislation/national_legislation/305-lege-nr-180-din-10072008-cu-privire-la-migratia-de-munca.html DISPOZITII GENERALE
Articolul 1. Notiuni principale
in sensul prezentei legi, urmatoarele notiuni se definesc astfel:
migratia de munca - deplasarea benevola a cetatenilor Republicii Moldova peste hotare, precum si sosirea benevola a cetatenilor straini sau a apatrizilor pe teritoriul Republicii Molodva, in scopul desfasurarii unor activitati provizorii de munca;
cota de imigrare in scop de munca - numarul-limita de cetateni straini si apatrizi carora li se permite imigrarea in Republica Molodva in scop de munca, calculat anual in functie de necesitatile economiei nationale;]]> DISPOZItII GENERALE
Articolul 1. Notiuni principale
in sensul prezentei legi, urmatoarele notiuni se definesc astfel:
migratia de munca - deplasarea benevola a cetatenilor Republicii Moldova peste hotare, precum si sosirea benevola a cetatenilor straini sau a apatrizilor pe teritoriul Republicii Molodva, in scopul desfasurarii unor activitati provizorii de munca;
cota de imigrare in scop de munca - numarul-limita de cetateni straini si apatrizi carora li se permite imigrarea in Republica Molodva in scop de munca, calculat anual in functie de necesitatile economiei nationale;
lucrator imigrant – cetatean strain sau apatrid autorizat sa desfasoare o activitate provizorie de munca pe teritoriul Republicii Moldova;
lucrator emigrant – cetatean al Republicii Moldova, cu domiciliul permanent pe teritoriul acesteia, care s-a deplasat in mod voluntar in alta tara cu scopul de a desfasura o activitate provizorie de munca;
lucrator detasat – angajat al unei persoane juridice straine, cu sediul pe teritoriul unui alt stat, trimis sa desfasoare o activitate de munca in Republica Moldova ori angajat al unei persoane juridice straine, cu sediul pe teritoriul unui alt stat, trimis sa desfasoare o activitate de munca la una din reprezentantele ori filialele sale aflate pe teritoriul Republicii Moldova;
lucrator sezonier – cetatean strain/cetatean al Republicii Moldova sau apatrid angajat pe teritoriul Republicii Moldova/al altui stat in baza unui contract individual de munca cu durata determinata sau la o munca determinata efectuata intr-o anumita perioada a anului calendaristic;
lucrator frontalier – cetatean al unui stat care are frontiera comuna cu Republica Moldova, incadrat in munca in zona de frontiera pe teritoriul Republicii Moldova, si cetatean al Republicii Moldova incadrat in munca in zona de frontiera a statului cu frontiera comuna cu Republica Moldova si care se intoarce zilnic sau cel putin o data in saptamina pe teritoriul statului in care isi are domiciliul permanent si al carui cetatean este;
intermediar strain – persoana juridica, indiferent de forma juridica de organizare si tipul de proprietate, investita cu dreptul de intermediere si recrutare a lucratorilor straini;
contract de colaborare – acord incheiat intre angajatorul sau intermediarul autorizat al unei parti si angajatorul sau intermediarul altei parti contractante privind drepturile si obligatiile partilor in vederea prestarii serviciilor de selectare a fortei de munca si de angajare in cimpul muncii.

]]> taritaroman Thu, 10 Jul 2008 16:06:00 -1100 https://irp.md/library/legislation/international_legislation/302-medierea-in-ungaria.html https://irp.md/library/legislation/international_legislation/302-medierea-in-ungaria.html taritaroman Mon, 26 May 2008 12:41:00 -1100 https://irp.md/library/legislation/international_legislation/301-medierea-in-bulgaria.html https://irp.md/library/legislation/international_legislation/301-medierea-in-bulgaria.html
Art. 1. Acest act sustine medierea ca o alternativa de solutionare a conflictelor atit legale cit ilegale.

Conceptul de Mediere
Art. 2. Medierea este o procedura voluntara si confidentiala, o solutie alternativa la procesul de judecata. Mediatorul este a treia parte - cea care coordoneaza comunicarea si gasirea de solutii intre partile participante.
]]>
Art. 1. Acest act sustine medierea ca o alternativa de solutionare a conflictelor atit legale cit ilegale.

Conceptul de Mediere
Art. 2. Medierea este o procedura voluntara si confidentiala, o solutie alternativa la procesul de judecata. Mediatorul este a treia parte - cea care coordoneaza comunicarea si gasirea de solutii intre partile participante.

]]> taritaroman Mon, 26 May 2008 12:39:00 -1100 https://irp.md/library/legislation/international_legislation/300-medierea-in-austria.html https://irp.md/library/legislation/international_legislation/300-medierea-in-austria.html
Articolul 1. (1) Medierea este activitatea voluntara efectuata intre parti, de catre o persoana profesional instruita in domeniu si care foloseste tehnici de comunicare speciale intru facilitarea si incurajarea comunicarii intre parti ca acestea din urma sa gaseasca impreuna solutia potrivita si acceptata de ambii reprezentanti.

]]>
Articolul 1. (1) Medierea este activitatea voluntara efectuata intre parti, de catre o persoana profesional instruita in domeniu si care foloseste tehnici de comunicare speciale intru facilitarea si incurajarea comunicarii intre parti ca acestea din urma sa gaseasca impreuna solutia potrivita si acceptata de ambii reprezentanti.


]]> taritaroman Mon, 26 May 2008 12:35:00 -1100 https://irp.md/library/legislation/international_legislation/299-institutul-de-reforme-penale-desfasoara-activitati-de-mediere-scolara.html https://irp.md/library/legislation/international_legislation/299-institutul-de-reforme-penale-desfasoara-activitati-de-mediere-scolara.html
Consilierii de probatiune din cadrul retelei Centrelor de Justitie Comunitara desfasoara activitati de instruire a elevilor privind metodele alternative de solutionare a conflictelor.]]>
Consilierii de probatiune din cadrul retelei Centrelor de Justitie Comunitara desfasoara activitati de instruire a elevilor privind metodele alternative de solutionare a conflictelor.

Scopul activitatilor ce le desfasuram nu este de a elimina conflictele scolare ci de a instrui elevii privind tehnicile de aplicare a metodei alternative de solutionare a conflictelor, prin mediere. Activitatile sunt desfasurate in cadrul proiectelor: "Consolidarea reformei sistemului de justitie penala in Republica Moldova" finantat de ICCO, si proiectul „Consolidarea societatii civile”, implementat cu sprijinul financiar al Agentiei Suedeze de Dezvoltare si Cooperare (SIDA).

Conflictele nesolutionate in mediul scolar sunt o sursa generatoare probleme, printre care ar fi:

- Absenteismul scolar;
- Comportamentul violent;
- Relatii defectuoase intre elevi;
- Randament scolar scazut;
- Mediu ostil, tensionant in cadrul scolii.

Beneficiile dezvoltarii programelor de mediere scolara vizeaza atit elevii, scoala cit si intrega comunitate, deoarece adesea conflictele din cadrul scolii afecteaza si comunitatea. ]]> taritaroman Thu, 28 Feb 2008 12:34:00 -1100 https://irp.md/library/legislation/national_legislation/318-lege-cu-privire-la-migratiune.html https://irp.md/library/legislation/national_legislation/318-lege-cu-privire-la-migratiune.html - migratiune – permutare teritoriala a persoanelor, insotita de schimbarea locului de trai;
- cetatean strain – persoana care nu are cetatenia Republicii Moldova, dar are dovada apartenentei sale la un alt stat;
- apatrid – persoana care nu are cetatenia Republicii Moldova si nici dovada apartenentei sale la un alt stat;
- imigrant – cetatean strain sau apatrid care a obtinut dreptul de a se stabili cu traiul permanent sau temporar in Republica Moldova si care pierde acest statut o data cu parasirea teritoriului tarii sau cu dobindirea cetateniei Republicii Moldova in conformitate cu legislatia in vigoare;
- emigrant – cetatean al Republicii Moldova care pleaca peste hotare pentru a se stabili cu traiul permanent sau temporar pe teritoriul altui stat;
- migratiune de munca – plecare benevola a cetatenilor Republicii Moldova peste hotare, precum si intrare benevola a cetatenilor straini sau a apatrizilor pe teritoriul Republicii Moldova, cu scopul de a desfasura activitate de munca;]]> DISPOZITII GENERALE
Articolul 1. Notiuni principale
In sensul prezentei legi, se definesc urmatoarele notiuni principale:
- migratiune – permutare teritoriala a persoanelor, insotita de schimbarea locului de trai;
- cetatean strain – persoana care nu are cetatenia Republicii Moldova, dar are dovada apartenentei sale la un alt stat;
- apatrid – persoana care nu are cetatenia Republicii Moldova si nici dovada apartenentei sale la un alt stat;
- imigrant – cetatean strain sau apatrid care a obtinut dreptul de a se stabili cu traiul permanent sau temporar in Republica Moldova si care pierde acest statut o data cu parasirea teritoriului tarii sau cu dobindirea cetateniei Republicii Moldova in conformitate cu legislatia in vigoare;
- emigrant – cetatean al Republicii Moldova care pleaca peste hotare pentru a se stabili cu traiul permanent sau temporar pe teritoriul altui stat;
- migratiune de munca – plecare benevola a cetatenilor Republicii Moldova peste hotare, precum si intrare benevola a cetatenilor straini sau a apatrizilor pe teritoriul Republicii Moldova, cu scopul de a desfasura activitate de munca;
-lucrator imigrant – cetatean strain sau apatrid care, in conformitate cu prezenta lege, are dreptul de a desfasura activitate de munca pe teritoriul Republicii Moldova;
- lucrator emigrant – cetatean al Republicii Moldova care locuieste permanent in tara si care se deplaseaza din proprie dorinta in alta tara cu scopul de a desfasura activitate de munca in conditii legale;
- lucrator detasat – angajat trimis de un patron strain cu sediul pe teritoriul unui alt stat sa desfasoare activitate de munca in Republica Moldova ori angajat trimis de un patron din Republica Moldova sa desfasoare activitate de munca pe teritoriul altui stat, cu mentinerea calitatii de angajat al patronului din tara de origine, salariul fiindu-i achitat de patronul care l-a detasat;
- migratiune frontaliera – deplasare a persoanei in/din teritoriul Republicii Moldova din/in teritoriul altui stat in zonele de frontiera in scopul desfasurarii activitatii de munca in baza de contract, cu conditia locuirii permanente pe teritoriul tarii al carei cetatean este si reintoarcerii zilnice sau cel putin o data in saptamina la domiciliul sau stabil;
- migratiune ilegala – intrarea in Republica Moldova, sederea in si iesirea din teritoriul ei, cu incalcarea legislatiei in vigoare a Republicii Moldova;
- repatriat – cetatean al Republicii Moldova si/sau persoana care s-a nascut in Republica Moldova si urmasii acestora, precum si persoana care anterior a locuit permanent in Republica Moldova cel putin 10 ani si are dreptul la domiciliu stabil pe teritoriul Republicii Moldova in conditiile legii;
- adeverinta de imigrant – act oficial, eliberat in conditiile legii, care confirma statutul de imigrant al cetateanului strain sau al apatridului pe teritoriul Republicii Moldova;
- permis de munca – act oficial, eliberat in conditiile legii, care confirma dreptul cetateanului strain sau al apatridului de a desfasura activitate de munca pe teritoriul Republicii Moldova;
- confirmare de repatriere – act oficial, eliberat in conditiile legii, care confirma statutul de repatriat in teritoriul Republicii Moldova;
-permis de sedere – act oficial, eliberat in conditiile legii, care confirma sederea legala a cetateanului strain sau a apatridului pe teritoriul Republicii Moldova;
- cota de imigrare – numarul limita al cetatenilor straini si apatrizilor, carora li se permite imigrarea in teritoriul Republicii Moldova, calculat anual in dependenta de numarul total al populatiei tarii;
sistem informational automatizat al migratiunii populatiei – sistem de evidenta, control si studiere a dezvoltarii proceselor migrationale.

Lege cu privire la migratiune.pdf ]]> taritaroman Thu, 22 Nov 2007 17:13:00 -1100 https://irp.md/library/legislation/national_legislation/327-proiectul-de-lege-cu-privire-la-probatiune.html https://irp.md/library/legislation/national_legislation/327-proiectul-de-lege-cu-privire-la-probatiune.html a) Probatiunea - organizarea si executarea activitatilor de asistenta, consiliere psihosociala si supraveghere a persoanei aflate la faza de urmarire penala sau la executarea sanctiunilor comunitare;
b) Asistenta consiliere si supraveghere – totalitatea masurilor orientate la integrarea beneficiarilor activitatilor de probatiune in societate si asigurarea indeplinirii de catre beneficiar a obligatiilor stabilite de legislatie si instanta de judecata;
c) Beneficiar – persoana in favoarea careia sunt orientate direct activitatile de probatiune avind calitatea de banuit, invinuit, inculpat, sau condamnat la sanctiuni in comunitate.
d) Asistenta postpenitencara - ansamblul masurilor legate de resocializarea persoanelor liberate din institutiile penitenciare;
e) Planul de supraveghere – documentul, care stabileste ordinea de efectuare a supravegherii asupra beneficiarului;]]> CAPITOLUL I. DISPOZITII GENERALE

Articolul 1. Termenii utilizati in lege
a) Probatiunea - organizarea si executarea activitatilor de asistenta, consiliere psihosociala si supraveghere a persoanei aflate la faza de urmarire penala sau la executarea sanctiunilor comunitare;
b) Asistenta consiliere si supraveghere – totalitatea masurilor orientate la integrarea beneficiarilor activitatilor de probatiune in societate si asigurarea indeplinirii de catre beneficiar a obligatiilor stabilite de legislatie si instanta de judecata;
c) Beneficiar – persoana in favoarea careia sunt orientate direct activitatile de probatiune avind calitatea de banuit, invinuit, inculpat, sau condamnat la sanctiuni in comunitate.
d) Asistenta postpenitencara - ansamblul masurilor legate de resocializarea persoanelor liberate din institutiile penitenciare;
e) Planul de supraveghere – documentul, care stabileste ordinea de efectuare a supravegherii asupra beneficiarului;

Articolul 2. Obiectul reglementarii

Prezenta lege stabileste rolul si misiunea probatiunii, principiile diriguitoare ale activitatii de probatiune, atributiile consilierului de probatiune, precum si prevederi referitoare la atragerea si implicarea comunitatii in procesul de reintegrare sociala a infractorilor.

Articolul 3. Scopul probatiunii

Sarcinile activitatii de probatiune sunt: protejarea comunitatii si prevenirea recidivei de infractiune, asistenta si consilierea pentru reintegrarea cu succes in comunitate a persoanei careia i sunt aplicate acte de probatiune.

Articolul 4. Sarcinile probatiunii

(1) Sarcinile de baza a probatiunii este corectarea si reeducarea persoanelor care au savirsit infractiuni, prin reflectarea obiectiva a situatiei psihosociale, cit si resocializarea si reintegrarea lor in societate prin intermediul unui plan de interventie stabilit in dependenta de problemele si necesitatile identificate, astfel incit sa sporeasca eficienta sistemului de justitie penala, si importanta conceptului de individualizare a raspunderii penale, sa se reuseasca a promova comportamentul adecvat al persoanelor care au comis actiuni penal-condamnabile.
(2) Probatiunea are si alte sarcini adiacente scopului procesului penal.

Articolul 5. Legislatia în domeniul probatiunii

Activitatea de probatiune este reglementata de Codul penal, Codul de procedura penala, Codul de executare, de prezenta lege si alte acte normative in vigoare.

Articolul 6. Principiile probatiunii

In activitatea sa consilierul de probatiune activeaza in baza principiilor:
a) respectarii demnitatii umane si neadmiterii discriminarii de orice natura;
b) sprijinirii si incurajarii permanenta a persoanelor supravegheate, asistate si consiliate in vederea reintegrarii lor in societate si in vederea asumarii responsabilitatii propriilor actiuni prin formarea unei atitudini corecte fata de munca, ordinea de drept si regulile de convietuire sociala;
c) oportunitatii, ce presupune ca activitatea de probatiune trebuie sa se desfasoare, in orice faza a procesului penal, atunci cind este momentul necesar si oportun, pentru a se asigura o reactie eficace la fapta savirsita, in dependenta de situatia psihosociala si conditiile de fapt a savirsirii infractiunii, pentru a realiza cu succes interventia in solutionarea problemelor identificate la beneficiarul serviciului de probatiune;
d) participarea comunitatii la procesul de asistenta, consiliere psihosociala si supraveghere a beneficiarilor serviciului de probatiune;
e) diferentierii si individualizarii – activitatile de probatiune desfasurate cu beneficiarul, sunt selectate in dependenta de situatia psihosociala a acestuia si a infractiunii savirsite;

Articolul 7. Activitatile de probatiune

(1) Activitatea de probatiune permite:
1) Reflectarea tabloului psihosocial al personalitatii infractorului;
2) asigurarea cooperarii si conformarii persoanei la conditiile stabilite acestuia prin hotarirea instantei de judecata;
3) sesizarea responsabilitatii pentru infractiunea savirsita si determinarea persoanei de a coopera in vederea evitarii comiterii unor noi acte ilicite;
4) sustinerea persoanei in rezolvarea dificultatilor personale legate de infractiunea savirsita si asistenta in obtinerea unor noi abilitati si identificarea unor noi oportunitati;
5) motivarea si ajutorarea infractorului sa se schimbe si sa devina un membru responsabil care respecta legislatia, care respecta normele generale considerate ca fiind necesare de catre societate.
6) evaluarea riscului persoanei de a recidiva ceea ce ar permite sa se reactioneze prompt, in mod adecvat, la acest risc.
7) formularea propunerilor pentru instantele de judecata referitor la principalele activitati necesare de desfasurat cu beneficiarul, pentru facilitarea procesului de solutionare a problemelor psihosociale.
8) desfasurarea programelor individuale si de grup precum si focalizarea resurselor din comunitate pentru rezolvarea problemelor psihosociale.

CAPITOLUL II ORGANIZAREA SI ASIGURAREA ACTIVITATII SERVICIULUI DE PROBATIUNE

Articolul 8. Structura organizatorica a Serviciului de probatiune
(1) Serviciul de probatiune este subordonat Ministerului Justitiei.
(2) Serviciul de probatiune include:
a) Directia generala de probatiune;
b) Subdiviziunile teritoriale ale serviciului de probatiune.
(3) Regulamentul de activitate al Serviciului de probatiune se aproba de catre Guvern. Prin Hotarire de Guvern pot fi create si alte subdiviziuni, pentru asigurarea activitatii acestui serviciu.

Articolul 9. Directia generala de probatiune

(1) Directia generala de probatiune este o subdiviziune structurala independenta a aparatului central al Ministerului Justitiei si asigura organizarea si dirijarea activitatii Serviciului de probatiune.
(2)Structura, statele de personal al Directiei generale, precum si Regulamentul acesteia se aproba de catre ministrul justitiei.
(4) Directia generala de probatiune este persoana juridica, dispune de conturi bancare (inclusiv de conturi valutare), de stampila cu stema tarii si propria denumire.

Articolul 10. Subdiviziunile teritoriale

(2) Subdiviziunile teritoriale sint persoane juridice, dispun de conturi bancare, stampila cu stema tarii.
(3) Hotarîrile privind crearea, reorganizarea si lichidarea subdiviziunilor se adopta de Guvern, la propunerea Ministerului Justitiei.
(4) Structura si statele de personal ale subdiviziunilor teritoriale se aproba de catre ministrul justitiei, in limita alocatiilor pentru intretinerea acestor institutii.

Articolul 11. Finantarea Serviciului de probatiune

(1) Finantarea Serviciului de probatiune se face de la bugetul de stat, prin Directia generala de probatiune, in baza normativelor aprobate de Guvern precum si din sponsorizari si al altor mijloace special alocate.
(2) Autoritatile administratiei publice locale sint in drept sa aloce mijloacele de care dispun pentru intretinerea subdiviziunilor teritoriale aflate in raza lor teritoriala.
(3)Directia generala de probatiune are dreptul sa creeze, fonduri special destinate acordarii de ajutor financiar Serviciului de probatiune. Regulamentul cu privire la fondurile speciale se aproba de Guvern.
(4) Veniturile, conform planurilor financiare de mijloace speciale ale subdiviziunilor, se folosesc pentru sporirea volumului de lucrari executate si de servicii prestate, pentru necesitatile gospodaresti si stimularea materiala a personalului, pentru imbunatatirea conditiilor activitate a personalului si pentru dezvoltarea Serviciului de probatiune.
(5)Organismele internationale, precum si cele neguvernamentale sint in drept sa aloce mijloacele de care dispun pentru dezvoltarea Serviciului de probatiune.

Articolul 12. Bunurile Serviciului de probatiune

(1) Bunurile Serviciului de probatiune se afla in proprietatea statului si se utilizeaza in scopul realizarii sarcinilor ce le revin.
(2) Functiile de administrare a bunurilor de stat le exercita Ministerul Justitiei in conformitate cu legislatia RM.
(3) Subdiviziunile teritoriale si alte institutii din cadrul Serviciului de probatiune poseda, folosesc si dispun de bunuri cu drept de administrare economica in modul stabilit de legislatie.

CAPITOLUL II. PERSONALUL SERVICIULUI DE PROBATIUNE

Articolul 13. Personalul Serviciului de probatiune
(1) Personalul Serviciului de probatiune se constituie din colaboratorii aparatului central al Serviciului si consilierii de probatiune. In cadrul serviciului de probatiune pot activa voluntari.
(3) Personalul serviciului de probatiune dispune de legitimatie de serviciu si insigna, ale caror modele sint aprobate de Guvern.
(4) Modul si conditiile de satisfacere a serviciului de catre personalul Serviciului de probatiune sînt reglementate de actele legislative si normative pentru activitatea functionarilor publici si Regulamentului de activitate al Serviciului de probatiune.

Articolul 14. Consilierul de probatiune

(1) Activitatea de probatiune este exercitata de catre consilierul de probatiune, din cadrul Serviciului de probatiune de pe linga Ministerul Justitiei.
(2) In activitatea sa, consilierul de probatiune acorda o atentie sporita minorilor elaborind si exercitind activitati de probatiune specifice pentru aceste categorii de persoane.
4) In cadrul fiecarui serviciu de probatiune sunt numiti consilieri de probatiune specializati pentru lucrul pentru lucrul cu infractorii minori;
5) Statutul consilierului de probatiune este reglementat de Regulamentul cu privire la statutul profesional al consilierului de probatiune adoptat de catre Guvernul RM.

Articolul 15. Competenta consilierului de probatiune

(1) Consilierul de probatiune are urmatoarele obligatii:
a) asigura executarea hotaririlor cu caracter penal in privinta persoanelor liberate de raspundere penala, liberate de pedeapsa penala, condamnate la pedepse neprivative de libertate, exceptind executarea amenzilor penale;
b) supravegheaza respectarea de catre persoanele liberate de raspundere penala sau de pedeapsa penala a obligatiilor stabilite de instanta de judecata;
c) intocmeste referate de evaluare psihosociala a personalitatii infractorului , solicitate de institutiile corespunzatoare;
d) in cazul condamnarii persoanei, in privinta careia a fost intocmit referatul presentential de evaluare psihosociala, la o pedeapsa privativa de libertate transmite referatul intocmit Serviciului socio-educativ si probatiune din cadrul institutiei penitenciare unde este detinuta persoana.
e) întretinere dosarele personale ale persoanelor aflate in termen de proba, intocmeste in cadrul acestuia planul de interventie orientat la solutionarea principalelor problemele identificate;
f) desfasoara actiuni de reintegrare sociala;
vg) participa in sedintele de judecata, la solicitarea instantei, la momentul prezentarii referatului de evaluare.
h) implica comunitatea si resursele existente in cadrul acesteia pentru solutionarea problemelor psihosociale ale condamnatului.
i) acorda asistenta si consiliere psihosociala persoanelor condamnate si victimei la solicitarea acesteia;
j) contribuie, dupa caz, la incadrarea condamnatilor in cimpul muncii;
k) organizeaza si desfasoara programe educative si de profilaxie cu minorii;
l) initiaza procedura de sanctionare si mentionare, si inainteaza demersuri corespunzatoare in instanta de judecata;
m) intocmeste referate periodice de evaluare a procesului de asistenta, consiliere psihosociala si supraveghere;
n) in baza activitatii practice si stiintifice formuleaza propuneri pentru dezvoltarea activitatilor de probatiune;
o) pastreaza confidentialitatea datelor care li s-au facut cunoscute in legatura cu executarea obligatiilor de serviciu, chiar si dupa intreruperea relatiilor de munca, cu exceptia cazurilor de interogatoriu de catre organul de urmarire penala competent, sau instanta de judecata, in cadrul unui proces;
p) alte obligatii prevazute de legislatie.
(2) Consilierul de probatiune are urmatoarele drepturi:
a) a cita persoanele condamnate pentru a desfasura activitatile de probatiune.
b) a stabili persoanelor condamnate obligatii, in corespundere cu legislatia executional-penala;
c) în limita scopului activitatilor sale, i se asigura accesul la dosarele penale si contraventionale;
d) acces in institutiile penitenciare;
e) a vizita persoanele condamnate la locul aflarii lor, inclusiv si la locul de domicilui sau de munca;
f) a aplica avertizari condamnatilor care incalca obligatiunile stabilite in perioada de probatiune;
g) a solicita informatii, cu privire la desfasurarea activitatilor de probatiune, de la autoritatile publice centrale si locale, de la institutii, intreprinderi, organizati sau de la persoane fizice, care sunt obligate sa prezinte datele necesare.
h) alte drepturi prevazute de lege.

Articolul 16. Colaborarea cu alte autoritati si cu societatea civila

(1) in activitatea sa consilierul de probatiune urmareste utilizarea optima a resurselor autoritatilor publice si societatii civile pentru a facilita realizarea scopului activitatilor de probatiune. In acest scop consilierul de probatiune colaboreaza cu angajatii Ministerului Afacerilor Interne, organelor procuraturii, cu reprezentantii administratiei publice locale, cu organele protectiei sociale, cu institutiile de invatamint, sanitare, penitenciare, cu comunitatile religioase, agentiilor teritoriale pentru ocuparea fortei de munca, asociatiile obstesti, fundatiile etc., Serviciul de probatiune semnind, dupa caz, acorduri de colaborare.
(2) Serviciile de probatiune coopereaza cu personalul specializat in asistenta si consiliere din cadrul Serviciului socio-educativ si probatiune din institutiile penitenciarele ale RM, in scopul indreptarii si reintegrarii sociale a persoanelor condamnate la o pedeapsa privativa de libertate.
(3) Consilierul de probatiune poate fi asistat in activitatea sa de catre ajutori netitulari (asistenti sociali), care in mod gratuit sau cu plata, prin propriul concurs si la solicitarea consilierului de probatiune, poate facilita exercitarea activitatilor de probatiune. Modul de desemnare a persoanei in calitate de ajutor netitular si statutul acesteia este stabilit prin ordinul Ministrului Justitiei.
(4) Consilierul de probatiune, in modul stabilit de Ministerul Justitiei, este in drept sa delege exercitarea unor functii de probatiune altor autoritati publice si/sau organizatiilor nonguvernamentale. Faptul delegarii unor functii nu absolva sau diminueaza responsabilitatea functionala a consilierului de probatiune.
(5) Consilierul de probatiune va asigura familiarizarea periodica a opiniei publice cu evolutia situatiei privind activitatea de probatiune.

Articolul 17. Consiliul de Probatiune

(1) In scopul directionarii conceptuale si metodologice a activitatii consilierilor de probatiune, in cadrul Ministerului Justitiei Republicii Moldova poate fi creat un Consiliu de Probatiune, care are functii consultative. Membrii Consiliului de Probatiune sânt confirmati de catre Ministrul Justitiei din rândurile judecatorilor, procurorilor sau altor persoane care au capacitate profesionala in domeniul probatiunii.

(2) Consiliul de Probatiune are urmatoarele sarcini:
1) propune reguli in baza carora sint constituite programe de probatiune, precum si reguli si standarde ale activitatilor de probatiune, care sint aprobate printr-o rezolutie de catre Ministrul Justitiei.
2) discuta materialele conceptuale si metodologice înaintate de catre Serviciul de probatiune;
3) isi poate expune opinia asupra numirii si revocarii sefilor oficiilor serviciului de Probatiune;
4) alte sarcini.

CAPITOLUL III. PROBATIUNEA PRESENTENTIALA, SENTENTIALA, PENITENCIARA, POSTPENITENCIARA SI MEDIEREA
Articolul 10. Directiile generale de probatiune
(1) Directiile generale de probatiune sunt probatiunea presententiala, probatiunea sententiala in comunitate si penitenciar si probatiunea postpenitenciara. In cadrul acestor activitati consilierul asigura executarea hotaririlor judecatoresti cu caracter penal, cu exceptia hotaririlor de condamnare cu amenda, arest sau inchisoarea, acordarea asistentei si consilierea persoanelor in privinta carora a fost pronuntata o asemenea hotarire judecatoreasca.
(2) Consilierul de probatiune acorda asistenta si victimei sau altor persoane afectate de o infractiune, pentru a facilita inlaturarea consecintelor infractiunilor la solicitarea acesteia.
(3) Persoanelor in privinta carora sunt aplicate actiunile de probatiune se intocmeste un dosar personal. Dosarul contine date in ceea ce priveste persoana, fapta savirsita, hotarirea instantei de judecata, obligatiile stabilite in termenul de proba, referatul de evaluare, referatele periodice de supraveghere penala si reintegrare sociala si concluzii. Termenul de pastrare in arhiva a dosarelor este de 5 ani.
(4) Dosarul personal este confidential. Cu permisiunea scrisa a persoanei pe care este intocmit dosarul, la dosar pot avea acces aparatorul, organizatiilor ce desfasoara activitati in domeniul respectarii drepturilor omului sau ocrotirii persoanelor condamnate.

Articolul 11. Probatiunea presententiala.

In cadrul probatiunii presententiale consilierul de probatiune exercita urmatoarele activitati.
1) intocmeste in mod obligatoriu, referate presententiale de evaluare psiho-sociala a personalitatii in privinta infractorilor minori.
2) intocmeste la solicitarea avocatului, organului de urmarire penala, procurorului si a instantei de judecata, referate presententiale de evaluare psiho-sociala a personalitatii in privinta infractorilor majori.
3) activitati de asistenta si consiliere psihosociala in problemele curente cu care se confrunta infractorul sau inculpatul aflat la faza de urmarire penala sau la judecarea cauzei.
4) consilierul de probatiune ce a intocmit referatul presentential de evaluare psihosociala a personalitatii infractorului la demersul organului de urmarire penala, a procurorului sau a instantei de judecate este obligat a se prezenta.

Articolul 12. Referatul de presentential de evaluare psihosociala a personalitatii infractorilor

(1) Referatul de evaluare este un document scris, cu caracter consultativ si de orientare, avind rolul de a oferi organului de urmarire penala, procurorului si instantei de judecata date privind persoana infractorului, nivelul instructiei scolare, comportamentul, mediul familial, cercul de prieteni, factorii care influenteaza sau pot influenta conduita generala, perspectivele reintegrarii in societate precum si alte informatii expres indicate in demers de catre solicitant.
(2) La intocmirea referatului de evaluare consilierul de probatiune va contacta in mod obligatoriu urmatoarele surse de informatie, psihologi, cadre didactice, sociologi, medici, alti specialisti, de asemenea membrii familiei, prietenii colegii precum si alte persoane ce real pot contribui la reflectarea tabloului psihosocial al personalitatii infractorului.
(3) Modul de realizare a referatelor de evaluare este stabilit de catre Ministerul Justitiei.

Articolul 13. Probatiunea sententiala in comunitate

(1) In cadrul probatiunii sententiale consilierul de probatiune exercita in baza hotaririi instantei de judecata activitati de supraveghere, asistenta si consiliere fata de:
1) persoanele condamnate la pedepse nonprivative de libertate care urmeaza sa execute pedeapsa, privarii de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita activitate, retragerea gradului militar, a unui titlu special, a gradului de calificare (clasificare) si a distinctiilor de stat, munca neremunerata in folosul comunitatii;
2) persoanele liberate conditionat de pedeapsa inainte de termen, persoanelor carora le-a fost inlocuita partea neexecutata din pedeapsa cu o pedeapsa neprivativa de liberate, minorilor liberati de pedeapsa, persoanelor liberati de pedeapsa datorita schimbarii situatiei, persoanelor liberate de la executarea pedepsei in legatura cu imbolnavirea de o boala grava, persoanelor in privinta carora a fost aminata executarea pedepsei, persoanele condamnate cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei;
3) alte cazuri prevazute de lege.

Articolul 14. Probatiunea sententiala in penitenciar

(1) In cadrul probatiunii penitenciare consilierul de probatiune la solicitarea Serviciului socio-educati si probatiune din cadrul institutiilor penitenciare, elaboreaza si aplica programe de educatie civica, etica si morala, de instruire profesionala, de munca educativa, precum si programe de terapie psiho-sociala, acordind asistenta pentru liberare din penitenciar.
in acest scop, consilierul de probatiune, in colaborare cu Serviciul socio-educativ si probatiune din cadrul administratiei penitenciarului contribuie la:
a) crearea in penitenciare a sectoarelor de adaptare sociala, care ofera condamnatilor posibilitatea de a insusi priceperi si deprinderi, de a obtine o pregatire psihologica, morala si practica pentru viata in libertate, familiarizarea cu principiile si normele de baza ale legislatiei, inclusiv a celor cu privire la utilizarea fortei de munca si asigurarea medicala;
b) stabilirea de contacte oficiale preliminare cu institutii specializate pentru crearea posibilitatilor de pregatire profesionala, de reciclare si de perfectionare profesionala in conformitate cu cerintele pietei fortei de munca;
c) stabilirea de contacte oficiale preliminare cu oficiile fortei de munca in vederea oferirii informatiei veridice condamnatilor despre locurile de munca (posturile) vacante si alegerea unui loc de munca corespunzator, in vederea facilitarii inregistrarii lor la oficiul fortei de munca;
d) stabilirea unor contacte cu agentii specializate pentru a facilita, la cerere, inchirierea unui spatiu locativ, persoanelor care nu au rude sau alte legaturi sociale;
e) stabilirea unor contacte cu agentii specializate pentru a facilita, la cerere, plasarea ulterioara a persoanelor de virsta inaintata, precum si invalizilor de gradele I si II, in institutii de plasament pentru batrini,
f) elaboreaza si examineaza propunerile pentru crearea unui sistem unitar si eficient de adaptare sociala a persoanelor eliberate din locurile de detentie;
g) elaboreaza si perfectioneaza programele de scurta si de lunga durata privind adaptarea sociala a persoanelor eliberate din locurile de detentie;
h) elaboreaza propuneri privind politica guvernamentala in domeniul adaptarii sociale a persoanelor eliberate din locurile de detentie;
e) coordoneaza activitatea reprezentantilor altor autoritati publice centrale, organizatiilor nonguvernamentale, autoritatilor publice locale, a caror activitate are ca obiectiv sau este tangenta probatiunii postpenitenciare.

Articolul 15. Probatiunea postpenitenciara

(1) Probatiunea postpenitenciara are drept scop acordarea asistentei si sustinerea persoanelor eliberate din locurile de detentie in adaptarea lor in societate dupa eliberare.
(2) Consilierul de probatiune desfasoara la solicitarea exdetinutului activitati de probatiune, pentru o perioada de comun acord stabilita si indicata in contractul de acordare a serviciilor de asistenta consiliere si supraveghere incheiat între serviciul de probatiune si beneficiar.

Articolul 15. Probatiunea in privinta minorilor

(1) Probatiunea in privinta minorilor se va desfasoara tinindu-se cont de obligatia respectarii interesului superior al copilului si avînd scopul de protectie temporara a copilului aflat in dificultate, socializarea si (re)integrarea acestuia in familia biologica, extinsa sau adoptatoare si in comunitate.
(2) Actiunile de probatiune in privinta minorilor se vor axa si pe:
a) asigurarea procesului de reabilitare psiho-pedagogica a personalitatii copilului aflat in dificultate;
b) abordarea fiecarui caz in mod individual si cu atentie sporita tinind cont de particularitatile de virsta, individuale;
c) stabilirea si mentinerea relatiilor cu serviciile de protectie a copilului din comunitatea in care copilul este (re)integrat;
d) monitorizarea situatiei pre- si postintegratoare a copilului si a familiei in care acesta este (re)integrat;
e) dezvoltarea capacitatii familiei si comunitatii de a asigura asistenta copiilor si de a preveni riscul institutionalizarii si intrarii copilului in dificultate;
f) orice relatie cu mass-media ce priveste un minor asupra caruia sunt aplicate masuri de probatiune, urmeaza sa fie abordata doar prin prisma respectarii interesului superior al copilului.
(3) In desfasurarea activitatilor de probatiune, consilierul de probatiune va participa la:
a) elaborarea si aprobarea programelor sectoriale si locale in domeniul protectiei copilului si familiei;
b) elaborarea si punerea in aplicare a sistemului de monitorizare si evaluare a serviciilor de protectie a copilului si familiei;
c) crearea, la nivel national si local, a unui sistem informational care sa includa date ale copilului si familiei în dificultate si in situatii de risc, institutiile de protectie a copilului si familiei;
d) dezvoltarea si promovarea modelelor viabile de servicii comunitare de protectie a copilului si familiei: servicii de prevenire a intrarii copiilor in dificultate si in sistemul rezidential de ingrijire si educatie, servicii de asistenta sociala pentru copii si familiile in situatii de risc si aflati in dificultate.
e) elaborarea mecanismului de implicare a sectorului privat in solutionarea problemel

or copilului si familiei si crearea serviciilor comunitare de protectie sociala;

CAPITOLUL III. DISPOZITII TRANZITORII SI FINALE

Articolul 17. Termenul de intrare in vigoare
(1) Prevederile prezentei legi intra in vigoare la expirarea a 6 luni din data publicarii.
(2) Guvernul, in termen de 6 luni:
- va aduce actele sale normative in concordanta cu prezenta lege;
- Ministerul Justitiei va asigura diferentierea dupa competenta a executorilor judiciari din cadrul Departamentului de executare.


PRESEDINTELE PARLAMENTULUI ]]> taritaroman Fri, 19 Oct 2007 17:42:00 -1100 https://irp.md/library/legislation/national_legislation/326-codul-de-executare-extras.html https://irp.md/library/legislation/national_legislation/326-codul-de-executare-extras.html (1) Executarea pedepsei amenzii, pedepsei privative de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita activitate, pedepsei retragerii gradului militar, a titlului special, a gradului de calificare (clasificare) si a distinctiilor de stat, pedepsei muncii neremunerate in folosul comunitatii, executarea hotaririlor privind condamnarea cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, privind liberarea conditionata de pedeapsa inainte de termen, privind inlocuirea partii neexecutate din pedeapsa cu o pedeapsa mai blinda, privind liberarea de pedeapsa a minorilor, privind aminarea executarii pedepsei aplicate femeilor gravide si femeilor care au copii in virsta de pina la 8 ani, precum si executarea pedepselor aplicate persoanelor juridice se asigura de catre oficiile de executare, cu exceptia stabilita in art.306 din prezentul cod.]]> (1) Executarea pedepsei amenzii, pedepsei privative de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita activitate, pedepsei retragerii gradului militar, a titlului special, a gradului de calificare (clasificare) si a distinctiilor de stat, pedepsei muncii neremunerate in folosul comunitatii, executarea hotaririlor privind condamnarea cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, privind liberarea conditionata de pedeapsa inainte de termen, privind inlocuirea partii neexecutate din pedeapsa cu o pedeapsa mai blinda, privind liberarea de pedeapsa a minorilor, privind aminarea executarii pedepsei aplicate femeilor gravide si femeilor care au copii in virsta de pina la 8 ani, precum si executarea pedepselor aplicate persoanelor juridice se asigura de catre oficiile de executare, cu exceptia stabilita in art.306 din prezentul cod.
(2) Executarea pedepsei amenzii aplicate condamnatilor care executa pedeapsa arestului, inchisorii sau detentiunii pe viata se asigura de catre penitenciare.
(3) Executarea pedepsei arestului, inchisorii si detentiunii pe viata se asigura de catre penitenciare. Executarea pedepsei arestului de catre militarii in termen se asigura de catre comandamentul unitatii militare.
(4) Executarea pedepsei trimiterii intr-o unitate militara disciplinara se asigura de catre unitatea disciplinara a Fortelor Armate.
Articolul 171.Institutiile si organele care asigura executarea masurilor de siguranta
(1) Executarea masurilor de constringere cu caracter medical se asigura de catre institutiile curative specializate.
(2) Executarea hotaririlor judecatoresti privind aplicarea masurilor de constringere cu caracter medical alcoolicilor si narcomanilor condamnati care executa pedeapsa arestului, inchisorii sau detentiunii pe viata se asigura de catre penitenciare. Daca, dupa eliberarea din locurile de detinere, este necesara continuarea tratamentului medical fortat, executarea hotaririi se asigura de catre institutiile medicale specializate.
(3) Executarea hotaririlor judecatoresti privind aplicarea masurilor de constringere cu caracter educativ se asigura de catre oficiul de executare in a carui raza teritoriala se afla domiciliul minorului, de catre institutia speciala de invatamint si de reeducare sau institutia curativa si de reeducare.
(4) Executarea hotaririlor privind expulzarea cetatenilor straini si apatrizilor se asigura de catre organele afacerilor interne.
(5) Executarea hotaririlor privind confiscarea speciala se asigura de catre oficiile de executare.
Articolul 279.Supravegherea persoanei in perioada pentru care a fost aminata executarea pedepsei
(1) Instanta care a judecat cauza in fond trimite hotarirea privind aminarea executarii pedepsei oficiului de executare in a carui raza teritoriala se afla domiciliul condamnatei. (2) Condamnata cu privire la care a fost aminata executarea pedepsei semneaza in instanta de judecata obligatia de a se prezenta, in termen de 5 zile dupa raminerea definitiva a hotaririi, la oficiul de executare.
(3) Oficiul de executare, in termen de 5 zile, comunica instantei de judecata si administratiei penitenciarului sau, dupa caz, altui organ competent despre luarea la evidenta a condamnatei.
(4) Oficiul de executare intreprinde actiuni de supraveghere si probatiunea condamnatei pe toata perioada pentru care a fost aminata executarea pedepsei si, in cazul survenirii conditiilor prevazute in art.96 alin.(2) si (3) din Codul penal, inainteaza instantei de judecata demersul respectiv. Demersul se depune la instanta de judecata din raza teritoriala unde isi desfasoara activitatea oficiul de executare. Hotarirea definitiva a instantei de judecata, in termen de 5 zile, se trimite instantei care a judecat cauza in fond pentru a fi anexata la dosar.
(5) Condamnata poate parasi, pe un termen mai mare de 5 zile, sau schimba domiciliul incunostintind in prealabil organul care exercita controlul asupra comportamentului ei.
Articolul 281.Supravegherea persoanei in perioada pentru care a fost suspendata executarea pedepsei
(1) Instanta care a judecat cauza in fond trimite hotarirea privind suspendarea executarii pedepsei oficiului de executare in a carui raza teritoriala se afla domiciliul condamnatului.
(2) Condamnatul cu privire la care a fost suspendata executarea pedepsei semneaza in instanta de judecata obligatia de a se prezenta, in termen de 5 zile dupa raminerea definitiva a hotaririi, la oficiul de executare.
(3) Oficiul de executare, in termen de 5 zile, comunica instantei de judecata despre luarea la evidenta a condamnatului.
(4) Oficiul de executare intreprinde actiuni de supraveghere si probatiunea condamnatului, inclusiv de respectare a restrictiilor stabilite de instanta, pe perioada pentru care a fost suspendata executarea pedepsei si, in cazul survenirii conditiilor prevazute in art.90 alin.(7), (8) si (9) din Codul penal, inainteaza instantei de judecata demersul respectiv. Demersul se depune la instanta de judecata din raza teritoriala unde isi desfasoara activitatea oficiul de executare. Hotarirea definitiva a instantei de judecata, in termen de 5 zile, se trimite instantei care a judecat cauza in fond pentru a fi anexata la dosar.
(5) Condamnatul poate parasi, pe un termen mai mare de 5 zile, sau schimba domiciliul incunostintind in prealabil organul care exercita controlul asupra comportamentului lui.
(6) La expirarea termenului de proba stabilit, oficiul de executare, in termen de 5 zile, comunica instantei care a judecat cauza in fond despre incetarea actiunilor de supraveghere.
Articolul 285.Liberarea conditionata de pedeapsa inainte de termen sau inlocuirea partii neexecutate din pedeapsa cu o pedeapsa mai blinda
Instanta de judecata poate decide liberarea conditionata de pedeapsa inainte de termen sau inlocuirea partii neexecutate din pedeapsa cu o pedeapsa mai blinda, aplicind, dupa caz, compensarea privilegiata a zilelor de munca, in temeiul si in conditiile art.91 si 92 din Codul penal.
Articolul 288.Supravegherea persoanei liberate conditionat de pedeapsa inainte de termen
(1) Instanta care a judecat demersul in fond trimite hotarirea privind liberarea conditionata de pedeapsa inainte de termen oficiului de executare in a carui raza teritoriala isi are domiciliul condamnatul sau este dislocat comandamentul militar, dupa caz, precum si instantei care a judecat cauza in fond.
(2) Persoana liberata conditionat de pedeapsa inainte de termen semneaza in instanta de judecata obligatia de a se prezenta la oficiul de executare in termen de 5 zile de la data raminerii definitive a hotaririi.
(3) Oficiul de executare sau, dupa caz, comandamentul militar, in termen de 5 zile, comunica administratiei locului de detinere sau, dupa caz, unui alt organ competent despre luarea la evidenta a persoanei liberate conditionat inainte de termen.
(4) Oficiul de executare sau, dupa caz, comandamentul militar intreprinde actiuni de supraveghere a condamnatului pe durata termenului conditionat si, in cazul survenirii conditiilor prevazute in art.91 alin.(8) din Codul penal, inainteaza instantei de judecata un demers pentru revocarea liberarii conditionate. Demersul se depune la instanta de judecata in a carei raza teritoriala isi desfasoara activitatea oficiul de executare.
(5) Hotarirea instantei de judecata privind revocarea liberarii conditionate inainte de termen se trimite spre executare conform art.170 din prezentul cod.
(6) Hotarirea definitiva a instantei de judecata privind revocarea liberarii conditionate, in termen de 5 zile, se trimite instantei care a judecat cauza in fond pentru a fi anexata la dosar.
(7) La expirarea termenului conditionat stabilit, oficiul de executare sau, dupa caz, comandamentul militar, in termen de 5 zile, comunica instantei care a judecat cauza in fond despre incetarea actiunilor de supraveghere.
Articolul 290.Liberarea de pedeapsa a minorilor
(1) Hotarirea instantei privind liberarea de pedeapsa a minorilor, in temeiul art.93 din Codul penal, se trimite pentru executare oficiului de executare in a carui raza teritoriala isi are domiciliul minorul, care asigura insotirea si plasarea minorului in institutia speciala de invatamint si de reeducare sau in institutia curativa si de reeducare.
(2) Demersul privind prelungirea termenului de aflare a persoanei in institutia speciala de invatamint si de reeducare sau in institutia curativa de reeducare si dupa implinirea virstei de 18 ani se inainteaza de catre administratie instantei de judecata in a carei raza teritoriala se afla institutia respectiva.
Articolul 170.Institutiile si organele care asigura executarea pedepsei
(1) Executarea pedepsei amenzii, pedepsei privative de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita activitate, pedepsei retragerii gradului militar, a titlului special, a gradului de calificare (clasificare) si a distinctiilor de stat, pedepsei muncii neremunerate in folosul comunitatii, executarea hotaririlor privind condamnarea cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, privind liberarea conditionata de pedeapsa inainte de termen, privind inlocuirea partii neexecutate din pedeapsa cu o pedeapsa mai blinda, privind liberarea de pedeapsa a minorilor, privind aminarea executarii pedepsei aplicate femeilor gravide si femeilor care au copii in virsta de pina la 8 ani, precum si executarea pedepselor aplicate persoanelor juridice se asigura de catre oficiile de executare, cu exceptia stabilita in art.306 din prezentul cod.
(2) Executarea pedepsei amenzii aplicate condamnatilor care executa pedeapsa arestului, inchisorii sau detentiunii pe viata se asigura de catre penitenciare.
(3) Executarea pedepsei arestului, inchisorii si detentiunii pe viata se asigura de catre penitenciare. Executarea pedepsei arestului de catre militarii in termen se asigura de catre comandamentul unitatii militare.
(4) Executarea pedepsei trimiterii intr-o unitate militara disciplinara se asigura de catre unitatea disciplinara a Fortelor Armate.
Articolul 171.Institutiile si organele care asigura executarea masurilor de siguranta
(1) Executarea masurilor de constringere cu caracter medical se asigura de catre institutiile curative specializate.
(2) Executarea hotaririlor judecatoresti privind aplicarea masurilor de constringere cu caracter medical alcoolicilor si narcomanilor condamnati care executa pedeapsa arestului, inchisorii sau detentiunii pe viata se asigura de catre penitenciare. Daca, dupa eliberarea din locurile de detinere, este necesara continuarea tratamentului medical fortat, executarea hotaririi se asigura de catre institutiile medicale specializate.
(3) Executarea hotaririlor judecatoresti privind aplicarea masurilor de constringere cu caracter educativ se asigura de catre oficiul de executare in a carui raza teritoriala se afla domiciliul minorului, de catre institutia speciala de invatamint si de reeducare sau institutia curativa si de reeducare.
(4) Executarea hotaririlor privind expulzarea cetatenilor straini si apatrizilor se asigura de catre organele afacerilor interne.
(5) Executarea hotaririlor privind confiscarea speciala se asigura de catre oficiile de executare.
Articolul 279.Supravegherea persoanei in perioada pentru care a fost aminata executarea pedepsei
(1) Instanta care a judecat cauza in fond trimite hotarirea privind aminarea executarii pedepsei oficiului de executare in a carui raza teritoriala se afla domiciliul condamnatei. (2) Condamnata cu privire la care a fost aminata executarea pedepsei semneaza in instanta de judecata obligatia de a se prezenta, in termen de 5 zile dupa raminerea definitiva a hotaririi, la oficiul de executare.
(3) Oficiul de executare, in termen de 5 zile, comunica instantei de judecata si administratiei penitenciarului sau, dupa caz, altui organ competent despre luarea la evidenta a condamnatei.
(4) Oficiul de executare intreprinde actiuni de supraveghere si probatiunea condamnatei pe toata perioada pentru care a fost aminata executarea pedepsei si, in cazul survenirii conditiilor prevazute in art.96 alin.(2) si (3) din Codul penal, inainteaza instantei de judecata demersul respectiv. Demersul se depune la instanta de judecata din raza teritoriala unde isi desfasoara activitatea oficiul de executare. Hotarirea definitiva a instantei de judecata, in termen de 5 zile, se trimite instantei care a judecat cauza in fond pentru a fi anexata la dosar.
(5) Condamnata poate parasi, pe un termen mai mare de 5 zile, sau schimba domiciliul incunostintind in prealabil organul care exercita controlul asupra comportamentului ei.
Articolul 281.Supravegherea persoanei in perioada pentru care a fost suspendata executarea pedepsei
(1) Instanta care a judecat cauza in fond trimite hotarirea privind suspendarea executarii pedepsei oficiului de executare in a carui raza teritoriala se afla domiciliul condamnatului.
(2) Condamnatul cu privire la care a fost suspendata executarea pedepsei semneaza in instanta de judecata obligatia de a se prezenta, in termen de 5 zile dupa raminerea definitiva a hotaririi, la oficiul de executare.
(3) Oficiul de executare, in termen de 5 zile, comunica instantei de judecata despre luarea la evidenta a condamnatului.
(4) Oficiul de executare intreprinde actiuni de supraveghere si probatiunea condamnatului, inclusiv de respectare a restrictiilor stabilite de instanta, pe perioada pentru care a fost suspendata executarea pedepsei si, in cazul survenirii conditiilor prevazute in art.90 alin.(7), (8) si (9) din Codul penal, inainteaza instantei de judecata demersul respectiv. Demersul se depune la instanta de judecata din raza teritoriala unde isi desfasoara activitatea oficiul de executare. Hotarirea definitiva a instantei de judecata, in termen de 5 zile, se trimite instantei care a judecat cauza in fond pentru a fi anexata la dosar.
(5) Condamnatul poate parasi, pe un termen mai mare de 5 zile, sau schimba domiciliul incunostintind in prealabil organul care exercita controlul asupra comportamentului lui.
(6) La expirarea termenului de proba stabilit, oficiul de executare, in termen de 5 zile, comunica instantei care a judecat cauza in fond despre incetarea actiunilor de supraveghere.
Articolul 285.Liberarea conditionata de pedeapsa inainte de termen sau inlocuirea partii neexecutate din pedeapsa cu o pedeapsa mai blinda
Instanta de judecata poate decide liberarea conditionata de pedeapsa inainte de termen sau inlocuirea partii neexecutate din pedeapsa cu o pedeapsa mai blinda, aplicind, dupa caz, compensarea privilegiata a zilelor de munca, in temeiul si in conditiile art.91 si 92 din Codul penal.
Articolul 288.Supravegherea persoanei liberate conditionat de pedeapsa inainte de termen
(1) Instanta care a judecat demersul in fond trimite hotarirea privind liberarea conditionata de pedeapsa inainte de termen oficiului de executare in a carui raza teritoriala isi are domiciliul condamnatul sau este dislocat comandamentul militar, dupa caz, precum si instantei care a judecat cauza in fond.
(2) Persoana liberata conditionat de pedeapsa inainte de termen semneaza in instanta de judecata obligatia de a se prezenta la oficiul de executare in termen de 5 zile de la data raminerii definitive a hotaririi.
(3) Oficiul de executare sau, dupa caz, comandamentul militar, in termen de 5 zile, comunica administratiei locului de detinere sau, dupa caz, unui alt organ competent despre luarea la evidenta a persoanei liberate conditionat inainte de termen.
(4) Oficiul de executare sau, dupa caz, comandamentul militar intreprinde actiuni de supraveghere a condamnatului pe durata termenului conditionat si, in cazul survenirii conditiilor prevazute in art.91 alin.(8) din Codul penal, inainteaza instantei de judecata un demers pentru revocarea liberarii conditionate. Demersul se depune la instanta de judecata in a carei raza teritoriala isi desfasoara activitatea oficiul de executare.
(5) Hotarirea instantei de judecata privind revocarea liberarii conditionate inainte de termen se trimite spre executare conform art.170 din prezentul cod.
(6) Hotarirea definitiva a instantei de judecata privind revocarea liberarii conditionate, in termen de 5 zile, se trimite instantei care a judecat cauza in fond pentru a fi anexata la dosar.
(7) La expirarea termenului conditionat stabilit, oficiul de executare sau, dupa caz, comandamentul militar, in termen de 5 zile, comunica instantei care a judecat cauza in fond despre incetarea actiunilor de supraveghere.
Articolul 290.Liberarea de pedeapsa a minorilor
(1) Hotarirea instantei privind liberarea de pedeapsa a minorilor, in temeiul art.93 din Codul penal, se trimite pentru executare oficiului de executare in a carui raza teritoriala isi are domiciliul minorul, care asigura insotirea si plasarea minorului in institutia speciala de invatamint si de reeducare sau in institutia curativa si de reeducare.
(2) Demersul privind prelungirea termenului de aflare a persoanei in institutia speciala de invatamint si de reeducare sau in institutia curativa de reeducare si dupa implinirea virstei de 18 ani se inainteaza de catre administratie instantei de judecata in a carei raza teritoriala se afla institutia respectiva. ]]> taritaroman Thu, 18 Oct 2007 17:39:00 -1100 https://irp.md/library/legislation/national_legislation/325-codul-penal-extras.html https://irp.md/library/legislation/national_legislation/325-codul-penal-extras.html (1) Persoana in virsta de pina la 18 ani care a savirsit pentru prima oara o infractiune usoara sau mai putin grava poate fi liberata de raspundere penala in conformitate cu prevederile procedurii penale daca s-a constatat ca corectarea ei este posibila fara a fi supusa raspunderii penale. [Alin. (1) complet. prin Legea N 211-XV din 29.05.2003 ]
(2) Persoanelor liberate de raspundere penala, in conformitate cu alin.(1), li se pot aplica masurile de constringere cu caracter educativ, prevazute la art.104.]]> (1) Persoana in virsta de pina la 18 ani care a savirsit pentru prima oara o infractiune usoara sau mai putin grava poate fi liberata de raspundere penala in conformitate cu prevederile procedurii penale daca s-a constatat ca corectarea ei este posibila fara a fi supusa raspunderii penale. [Alin. (1) complet. prin Legea N 211-XV din 29.05.2003 ]
(2) Persoanelor liberate de raspundere penala, in conformitate cu alin.(1), li se pot aplica masurile de constringere cu caracter educativ, prevazute la art.104.
Articolul 55. Liberarea de raspundere penala cu tragerea la raspundere administrativa
(1) Persoana care a savirsit pentru prima oara o infractiune usoara sau mai putin grava poate fi liberata de raspundere penala si trasa la raspundere administrativa de catre instanta de judecata daca s-a constatat ca corectarea ei este posibila fara a fi supusa raspunderii penale. [Alin. (1) complet. prin Legea N 211-XV din 29.05.2003 ]
(2) Persoanelor liberate de raspundere penala in conformitate cu alin.(1) li se pot aplica urmatoarele sanctiuni administrative:
a) amenda in marime de pina la 150 unitati conventionale;
b) arest contraventional de pina la 90 de zile. [Lit. b) modif. prin Legea N 211-XV din 29.05.2003 ]
Articolul 57. Liberarea de raspundere penala in legatura cu cainta activa
(1) Persoana care pentru prima oara a savirsit o infractiune usoara sau mai putin grava poate fi liberata de raspundere penala daca ea, dupa savirsirea infractiunii, s-a autodenuntat de buna voie, a contribuit activ la descoperirea acesteia, a compensat valoarea daunei materiale cauzate sau, in alt mod, a reparat prejudiciul pricinuit de infractiune. (2) Persoana care, in conditiile alin.(1), a savirsit o infractiune de alta categorie poate fi liberata de raspundere penala numai in cazurile prevazute la articolele corespunzatoare din Partea speciala a prezentului cod.
Articolul 59. Liberarea conditionata de raspundere penala In privinta persoanei puse sub invinuire pentru savirsirea unei infractiuni usoare sau mai putin grave, care isi recunoaste vinovatia si nu prezinta pericol social, urmarirea penala poate fi suspendata conditionat, cu liberarea ulterioara de raspundere penala in conformitate cu procedura penala, daca corectarea acestei persoane este posibila fara aplicarea unei pedepse penale.
Articolul 90. Condamnarea cu suspendarea conditionata a executarii Pedepsei
(1) Daca, la stabilirea pedepsei cu inchisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infractiunile savirsite cu intentie si de cel mult 7 ani pentru infractiunile savirsite din imprudenta sau la stabilirea pedepsei de trimitere intr-o unitate militara disciplinara, instanta de judecata, tinind cont de circumstantele cauzei si de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia ca nu este rational ca acesta sa execute pedeapsa stabilita, ea poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate vinovatului, indicind numaidecit in hotarire motivele condamnarii cu suspendare conditionata a executarii pedepsei si termenul de proba. In acest caz, instanta de judecata dispune neexecutarea pedepsei aplicate daca, in termenul de proba pe care l-a fixat, condamnatul nu va savirsi o noua infractiune si, prin comportare exemplara si munca cinstita, va indreptati increderea ce i s-a acordat. Controlul asupra comportarii celor condamnati cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei il exercita organele competente, iar asupra comportarii militarilor - comandamentul militar respectiv.
(2) Termenul de proba se stabileste de instanta de judecata in limitele de la 1 an la 5 ani. (3) In cazul condamnarii pentru o infractiune prin care s-au cauzat daune, instanta de judecata poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei cu conditia ca daunele au fost integral reparate pina la pronuntarea hotaririi judecatoresti. Conditia repararii integrale a daunei nu este obligatorie in cazul condamnarii minorilor sau a femeilor care au copii in virsta de pina la 8 ani. [Alin.
(3) complet. prin Legea N 211-XV din 29.05.2003 ]
(4) Persoanelor care au savirsit infractiuni deosebit de grave si exceptional de grave, precum si in cazul recidivei, condamnarea cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei nu se aplica. [Alin. (4) modif. prin Legea N 211-XV din 29.05.2003 ]
(5) In caz de condamnare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, pot fi stabilite pedepse complementare. (6) Aplicind condamnarea cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, instanta de judecata il poate obliga pe condamnat: a) sa nu-si schimbe domiciliul fara consimtamintul organului competent; b) sa nu frecventeze anumite locuri; c) sa urmeze un tratament in caz de alcoolism, narcomanie, toxicomanie sau de boala venerica; d) sa acorde o sustinere materiala familiei victimei; e) sa repare daunele cauzate in termenul stabilit de instanta. [Lit. f) excl. prin Legea N 211-XV din 29.05.2003 ]
(7) In decursul termenului de proba, instanta de judecata, la propunerea organului care exercita controlul asupra comportarii celui condamnat cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, poate anula, in intregime sau partial, obligatiile stabilite anterior condamnatului ori adauga altele noi.
(8) Daca, dupa expirarea a cel putin jumatate din termenul de proba, condamnatul cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei a avut o comportare corecta si exemplara, instanta de judecata, la propunerea organului care exercita controlul asupra comportarii celui condamnat cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, poate pronunta o incheiere cu privire la anularea condamnarii si stingerea antecedentelor penale.
(9) In cazul in care cel condamnat cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, in decursul termenului de proba, incalca in mod sistematic obligatiile stabilite sau ordinea publica, fiind supus raspunderii administrative, instanta de judecata, la propunerea organului care exercita controlul asupra comportarii celor condamnati cu suspendarea executarii pedepsei, poate pronunta o incheiere cu privire la anularea condamnarii cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei si la trimiterea condamnatului pentru a executa pedeapsa stabilita prin hotarirea instantei de judecata.
(10) In cazul in care cel condamnat cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei savirseste in termenul de proba o noua infractiune intentionata, instanta de judecata ii stabileste o pedeapsa in conditiile art.85.
(11) In cazul in care cel condamnat cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei savirseste in termenul de proba o infractiune din imprudenta sau o infractiune intentionata mai putin grava, problema anularii sau mentinerii condamnarii cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei se solutioneaza de catre instanta de judecata.
Articolul 91. Liberarea conditionata de pedeapsa inainte de termenv
(1) Persoanelor care executa pedeapsa cu inchisoare, cu trimitere intr-o unitate militara disciplinara sau arest si care au reparat integral daunele cauzate de infractiunea pentru care sint condamnate li se poate aplica liberarea conditionata de pedeapsa inainte de termen daca instanta de judecata va considera posibila corectarea condamnatului fara executarea deplina a pedepsei. Totodata, persoana poate fi liberata, in intregime sau partial, si de pedeapsa complementara.
(2) Aplicind liberarea conditionata de pedeapsa inainte de termen, instanta de judecata il poate obliga pe condamnat sa indeplineasca obligatiile prevazute la art.90 alin.(6) in termenul de pedeapsa ramas neexecutat.
(3) Liberarea conditionata de pedeapsa inainte de termen se aplica condamnatilor de catre instanta de judecata de la locul de executare a pedepsei, in baza propunerii organului care exercita controlul asupra executarii pedepsei.
(4) Liberarea conditionata de pedeapsa inainte de termen poate fi aplicata daca condamnatul, care la momentul savirsirii infractiunii a atins virsta de 18 ani, a executat efectiv: a) cel putin jumatate din termenul de pedeapsa stabilit pentru savirsirea unei infractiuni usoare sau mai putin grave; b) cel putin doua treimi din termenul de pedeapsa stabilit pentru savirsirea unei infractiuni grave; c) cel putin trei patrimi din termenul de pedeapsa stabilit pentru savirsirea unei infractiuni deosebit de grave sau exceptional de grave, precum si din pedeapsa aplicata persoanei anterior liberate conditionat de pedeapsa inainte de termen, daca liberarea conditionata de pedeapsa inainte de termen a fost anulata in conditiile alin.(8).
(5) Persoana care executa pedeapsa detentiunii pe viata poate fi liberata conditionat de pedeapsa inainte de termen daca instanta de judecata va considera ca nu mai exista necesitatea executarii de mai departe a pedepsei si daca aceasta persoana a executat efectiv cel putin 35 de ani de inchisoare.
(6) Liberarea conditionata de pedeapsa inainte de termen poate fi aplicata minorilor daca acestia au executat efectiv: a) cel putin o treime din termenul de pedeapsa stabilit pentru savirsirea unei infractiuni usoare sau mai putin grave; b) cel putin jumatate din termenul de pedeapsa stabilit pentru savirsirea unei infractiuni grave; c) cel putin doua treimi din termenul de pedeapsa stabilit pentru savirsirea unei infractiuni deosebit de grave sau exceptional de grave.
(7) Controlul asupra comportarii celor liberati conditionat de pedeapsa inainte de termen il exercita organele competente, iar asupra comportarii militarilor - comandamentul militar respectiv.
(8) Daca, in termenul de pedeapsa ramas neexecutat:
a) condamnatul incalca ordinea publica, pentru care fapt i-a fost aplicata o sanctiune administrativa, sau se eschiveaza cu premeditare de la indeplinirea obligatiilor stabilite de instanta de judecata la aplicarea liberarii conditionate de pedeapsa inainte de termen, instanta de judecata, la propunerea organului indicat la alin.(7), poate pronunta o incheiere cu privire la anularea liberarii conditionate de pedeapsa inainte de termen si la trimiterea condamnatului pentru a executa termenul de pedeapsa neexecutat;
b) condamnatul savirseste din imprudenta o noua infractiune, anularea sau mentinerea liberarii conditionate de pedeapsa inainte de termen se decide de instanta de judecata;
c) condamnatul savirseste cu intentie o noua infractiune, instanta de judecata ii stabileste pedeapsa in conditiile art.85. In acelasi mod se aplica pedeapsa si in cazul savirsirii unei noi infractiuni din imprudenta daca instanta de judecata anuleaza liberarea conditionata de pedeapsa inainte de termen.
Articolul 92. Inlocuirea partii neexecutate din pedeapsa cu o pedeapsa mai blinda
(1) In privinta persoanelor care executa pedeapsa cu inchisoare pentru savirsirea unei infractiuni usoare sau mai putin grave, instanta de judecata, tinind cont de comportarea lor in timpul executarii pedepsei, poate pronunta o incheiere cu privire la inlocuirea partii neexecutate din pedeapsa cu o pedeapsa mai blinda. Totodata, persoana poate fi liberata, in intregime sau partial, de la pedeapsa complementara.
(2) Inlocuirea partii neexecutate a pedepsei cu o pedeapsa mai blinda poate fi aplicata numai dupa ce condamnatul a executat efectiv cel putin o treime din termenul de pedeapsa.
(3) La inlocuirea partii neexecutate a pedepsei cu o pedeapsa mai blinda, instanta de judecata poate alege orice pedeapsa mai blinda, din cele specificate la art.62, in limitele prevazute pentru fiecare categorie de pedepse. Articolul 93. Liberarea de pedeapsa a minorilor (
1) Minorii condamnati pentru savirsirea unei infractiuni usoare sau mai putin grave pot fi liberati de pedeapsa de catre instanta de judecata daca se va constata ca scopurile pedepsei pot fi atinse prin internarea lor intr-o institutie speciala de invatamint si de reeducare sau intr-o institutie curativa si de reeducare, precum si prin aplicarea altor masuri de constringere cu caracter educativ, prevazute la art.104.
(2) Internarea minorilor intr-o institutie speciala de invatamint si de reeducare sau intr-o institutie curativa si de reeducare se stabileste de catre instanta de judecata pe un termen de pina la atingerea majoratului. Prelungirea termenului de aflare a persoanei in aceste institutii dupa atingerea virstei de 18 ani este permisa numai pina la absolvirea unei scoli de cultura generala sau de meserii. Articolul 94. Liberarea de pedeapsa datorita schimbarii situatiei Persoana care a savirsit o infractiune usoara sau mai putin grava poate fi liberata de pedeapsa daca se va constata ca, la data judecarii cauzei, datorita schimbarii situatiei, fapta savirsita si-a pierdut caracterul prejudiciabil si, in virtutea comportarii ireprosabile dupa savirsirea infractiunii, persoana respectiva poate fi corectata fara executarea pedepsei.
Articolul 96. Aminarea executarii pedepsei pentru femei gravide si femei care au copii in virsta de pina la 8 ani
(1) Femeilor condamnate gravide si celor care au copii in virsta de pina la 8 ani, cu exceptia celor condamnate la inchisoare pe un termen mai mare de 5 ani pentru infractiuni grave, deosebit de grave si exceptional de grave impotriva persoanei, instanta de judecata le poate amina executarea pedepsei pina la atingerea de catre copil a virstei de 8 ani.
(2) In cazul in care vreuna din persoanele condamnate, mentionate la alin.(1), a renuntat la copil sau continua sa se eschiveze de la educarea lui dupa avertismentul facut de organul care exercita controlul asupra comportamentului condamnatei fata de care executarea pedepsei a fost aminata, instanta de judecata, la propunerea organului nominalizat, poate sa anuleze aminarea executarii pedepsei si sa trimita condamnata pentru executarea pedepsei la locul stabilit in hotarirea judecatoreasca.
(3) La atingerea de catre copil a virstei de 8 ani, instanta de judecata: a) libereaza condamnata de executarea partii neexecutate a pedepsei; b) inlocuieste partea neexecutata a pedepsei cu o pedeapsa mai blinda; c) trimite condamnata in institutia corespunzatoare pentru executarea partii neexecutate a pedepsei.
(4) Daca in perioada aminarii executarii pedepsei condamnata savirseste o noua infractiune, instanta de judecata ii stabileste o pedeapsa in conditiile art.85. ]]> taritaroman Thu, 18 Oct 2007 17:37:00 -1100 https://irp.md/library/legislation/national_legislation/324-codul-de-procedura-penala-extras.html https://irp.md/library/legislation/national_legislation/324-codul-de-procedura-penala-extras.html
(2) Specialistul trebuie sa posede suficiente cunostinte si deprinderi speciale pentru acordarea ajutorului necesar organului de urmarire penala sau instantei. Opinia expusa de specialist nu substituie concluzia expertului.]]>
(2) Specialistul trebuie sa posede suficiente cunostinte si deprinderi speciale pentru acordarea ajutorului necesar organului de urmarire penala sau instantei. Opinia expusa de specialist nu substituie concluzia expertului.
(3) Specialistul nu poate fi numit sau in alt mod implicat in procesul penal ca specialist in probleme juridice.
(4) Inainte de inceperea actiunii procesuale la care participa specialistul, organul de urmarire penala sau instanta stabileste identitatea si competenta specialistului, domiciliul lui, precum si in ce relatii se afla el cu persoanele care participa la actiunea respectiva, ii explica drepturile si obligatiile si il previne de raspunderea pentru refuzul sau eschivarea de a-si indeplini obligatiile.

Aceasta se consemneaza in procesul-verbal al actiunii respective si se certifica prin semnatura specialistului.
(5) Specialistul este obligat:
1) sa se prezinte la chemarea organului de urmarire penala sau a instantei;
2) sa prezinte organului de urmarire penala documentele ce confirma calificarea lui de specialist respectiv, sa-si aprecieze obiectiv capacitatea sa de a acorda ajutorul necesar ca specialist;
3) sa comunice, la cererea organului de urmarire penala, a instantei sau partilor, despre experienta sa in domeniu si despre relatiile sale cu persoanele participante in cauza penala respectiva;
4) sa se afle la locul efectuarii actiunii procesuale sau in sedinta de judecata atita timp cit este necesar de a asigura acordarea ajutorului ca specialist si sa nu paraseasca fara permisiune locul efectuarii actiunii procesuale respective sau sedinta de judecata;
5) sa aplice toate cunostintele si deprinderile sale speciale pentru acordarea de ajutor organului care efectueaza actiunea procesuala la descoperirea, fixarea sau excluderea probelor, la aplicarea mijloacelor tehnice si a programelor computerizate, la formularea intrebarilor pentru expert, sa dea explicatii referitor la problemele ce tin de competenta sa profesionala;
6) sa faca concluzii de constatare tehnico-stiintifica sau medico-legala;
7) sa se supuna dispozitiilor legale ale organului de urmarire penala;
8) sa respecte ordinea stabilita in sedinta de judecata;
9) sa confirme, prin semnatura, mersul, continutul si rezultatele actiunii procesuale la care a participat, precum si caracterul complet si exact al inscrierilor in procesul-verbal al actiunii respective; 1
0) sa nu divulge circumstantele si datele care i-au devenit cunoscute in urma efectuarii actiunii procesuale, inclusiv circumstantele ce se refera la inviolabilitatea vietii private, de familie, precum si cele care constituie secret de stat, de serviciu, comercial sau alt secret ocrotit de lege.
(6) Pentru prezentarea cu buna stiinta a unei concluzii false, specialistul poarta raspundere in conformitate cu art.312 din Codul penal.
(7) Specialistul are dreptul:
1) sa ia cunostinta, cu permisiunea organului de urmarire penala sau a instantei, de materialele cauzei si sa puna intrebari participantilor la actiunea procesuala respectiva pentru a formula o concluzie adecvata, sa ceara completarea materialelor si datelor puse la dispozitie pentru darea concluziei;
2) sa-i atentioneze pe cei prezenti asupra circumstantelor legate de descoperirea, ridicarea si pastrarea obiectelor si documentelor respective, asupra aplicarii mijloacelor tehnice si programelor computerizate, sa dea explicatii referitor la chestiunile ce tin de competenta sa profesionala;
3) sa faca obiectii, care vor fi incluse in procesul-verbal al actiunii procesuale respective, referitor la descoperirea, ridicarea si pastrarea obiectelor, precum si sa dea alte explicatii conform competentei sale profesionale;
4) sa ia cunostinta de procesele-verbale ale actiunilor la care a participat si sa ceara completarea lor sau includerea obiectiilor sale in procesul-verbal respectiv;
5) sa ceara compensarea cheltuielilor suportate in cauza penala si repararea prejudiciului cauzat de actiunile nelegitime ale organului de urmarire penala sau ale instantei;
6) sa primeasca recompensa pentru lucrul efectuat.
(8) Specialistul are si alte drepturi si obligatii prevazute de prezentul cod.
(9) Recuzarea specialistului se face in conditiile prevazute pentru recuzarea interpretului, traducatorului conform prevederilor art.33, care se aplica in mod corespunzator.
Articolul 96. Circumstantele care urmeaza sa fie dovedite in procesul penal
(1) In cadrul urmaririi penale si judecarii cauzei penale trebuie sa se dovedeasca:
1) faptele referitoare la existenta elementelor infractiunii, precum si cauzele care inlatura caracterul penal al faptei;
2) circumstantele prevazute de lege care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala a faptuitorului;
3) datele personale care caracterizeaza inculpatul si victima;
4) caracterul si marimea daunei cauzate prin infractiune;
5) existenta bunurilor destinate sau utilizate pentru savirsirea infractiunii sau dobindite prin infractiune, indiferent de faptul cui ele au fost transmise;
6) toate circumstantele relevante la stabilirea pedepsei.
(2) Concomitent cu circumstantele care urmeaza sa fie dovedite in procesul penal, trebuie sa fie descoperite cauzele si conditiile care au contribuit la savirsirea infractiunii.
Sectiunea a 9-a Mijloace materiale de proba Articolul 157. Documente
(1) Constituie mijloc material de proba documentele care provin de la persoane oficiale fizice sau juridice daca in ele sint expuse ori adeverite circumstante care au importanta pentru cauza.
(2) Documentele se anexeaza, prin ordonanta organului de urmarire penala sau prin incheierea instantei, la materialele dosarului si se pastreaza atita timp cit se pastreaza dosarul respectiv. In cazul in care documentele in original sint necesare pentru evidenta, rapoarte sau in alte scopuri legale, acestea pot fi restituite detinatorilor, daca este posibil fara a afecta cauza, copiile de pe acestea pastrindu-se in dosar.
(3) Documentele se prezinta de catre persoanele fizice si juridice la demersul organului de urmarire penala facut din oficiu sau la cererea altor participanti la proces ori la demersul instantei facut la cererea partilor, precum si de catre parti in cadrul urmaririi penale sau in procesul judecarii cauzei.
(4) In cazurile in care documentele contin cel putin unul din elementele mentionate in art.158, acestea se recunosc drept corpuri delicte.
Articolul 176. Temeiurile pentru aplicarea masurilor preventive
(1) Masurile preventive pot fi aplicate de catre organul de urmarire penala sau, dupa caz, de catre instanta de judecata numai in cazurile in care exista suficiente temeiuri rezonabile de a presupune ca banuitul, invinuitul, inculpatul ar putea sa se ascunda de organul de urmarire penala sau de instanta, sa impiedice stabilirea adevarului in procesul penal ori sa savirseasca alte infractiuni, de asemenea ele pot fi aplicate de catre instanta pentru asigurarea executarii sentintei.
(2) Arestarea preventiva si masurile preventive de alternativa arestarii se aplica numai in cazurile savirsirii unei infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa privativa de libertate pe un termen mai mare de 2 ani, iar in cazul savirsirii unei infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa privativa de libertate pe un termen mai mic de 2 ani, ele se aplica daca invinuitul, inculpatul a comis cel putin una din actiunile mentionate in alin.(1).
(3) La solutionarea chestiunii privind necesitatea aplicarii masurii preventive respective, organul de urmarire penala si instanta de judecata vor lua in considerare urmatoarele criterii complementare:
1) caracterul si gradul prejudiciabil al faptei incriminate;
2) persoana banuitului, invinuitului, inculpatului;
3) virsta si starea sanatatii lui;
4) ocupatia lui;
5) situatia familiala si prezenta persoanelor intretinute;
6) starea lui materiala;
7) prezenta unui loc permanent de trai;
8) alte circumstante esentiale.
(4) In cazul in care lipsesc temeiuri pentru aplicarea unei masuri preventive fata de banuit, invinuit, inculpat, de la el se ia obligatia in scris de a se prezenta la citarea organului de urmarire penala sau a instantei si de a le informa despre schimbarea domiciliului.
Articolul 385. Chestiunile pe care trebuie sa le solutioneze instanta de judecata la adoptarea sentintei
(1) La adoptarea sentintei, instanta de judecata solutioneaza urmatoarele chestiuni in urmatoarea consecutivitate:
1) daca a avut loc fapta de savirsirea careia este invinuit inculpatul;
2) daca aceasta fapta a fost savirsita de inculpat;
3) daca fapta intruneste elementele infractiunii si de care anume lege penala este prevazuta ea;
4) daca inculpatul este vinovat de savirsirea acestei infractiuni;
5) daca inculpatul trebuie sa fie pedepsit pentru infractiunea savirsita;
6) daca exista circumstante care atenueaza sau agraveaza raspunderea inculpatului si care anume;
7) ce masura de pedeapsa urmeaza sa fie stabilita inculpatului, luind in considerare si recomandarile serviciului de resocializare, daca o asemenea ancheta a fost efectuata;
8) daca masura de pedeapsa stabilita inculpatului trebuie sa fie executata de inculpat sau nu;
9) tipul penitenciarului in care urmeaza sa execute pedeapsa inchisorii;
10) daca trebuie admisa actiunea civila, in folosul cui si in ce suma;
11) daca trebuie reparata paguba materiala atunci cind nu a fost intentata actiunea civila;
12) daca urmeaza sa fie ridicat sechestrul asupra bunurilor;
13) ce trebuie sa se faca cu corpurile delicte;
14) cine si in ce proportie trebuie obligat sa plateasca cheltuielile judiciare;
15) daca urmeaza sa fie revocata, inlocuita sau aplicata o masura preventiva in privinta inculpatului;
16) daca in privinta inculpatului recunoscut vinovat de comiterea infractiunii urmeaza sa fie aplicat tratament medical fortat de alcoolism sau narcomanie.
(2) Daca inculpatul este invinuit de savirsirea mai multor infractiuni, instanta solutioneaza chestiunile aratate in alin.(1) pct.1)-13) pentru fiecare infractiune in parte.
(3) Daca de savirsirea infractiunii sint invinuiti mai multi inculpati, instanta solutioneaza chestiunile prevazute in alin.(1) referitor la fiecare inculpat in parte.
(4) Daca, in cursul urmaririi penale sau judecarii cauzei, s-au constatat incalcari ale drepturilor inculpatului, precum si s-a stabilit din vina cui au fost comise aceste incalcari, instanta examineaza posibilitatea reducerii pedepsei inculpatului drept recompensa pentru aceste incalcari.
Articolul 475. Circumstantele care urmeaza a fi stabilite in cauzele privind minorii
(1) In cadrul urmaririi penale si judecarii cauzei penale privind minorii, afara de circumstantele prevazute in art.96, urmeaza a se stabili:
1) virsta minorului (ziua, luna, anul nasterii);
2) conditiile in care traieste si este educat minorul, gradul de dezvoltare intelectuala, volitiva si psihologica a lui, particularitatile caracterului si temperamentului, interesele si necesitatile lui;
3) influenta adultilor sau a altor minori asupra minorului;
4) cauzele si conditiile care au contribuit la savirsirea infractiunii.
(2) In cazul cind se constata ca minorul sufera de debilitate mintala, care nu este legata de o boala psihica, trebuie sa se stabileasca, de asemenea, daca el a fost pe deplin constient de savirsirea actului. Pentru a se stabili aceste circumstante, vor fi ascultati parintii minorului, invatatorii, educatorii lui si alte persoane care ar putea comunica datele necesare, precum si se va cere efectuarea unei anchete sociale, prezentarea documentelor necesare si se vor efectua alte acte de urmarire penala si judiciare.
Articolul 485. Chestiuni ce urmeaza a fi solutionate de instanta la adoptarea sentintei in procesul unui minor
(1) La adoptarea sentintei in procesul unui minor, in afara de chestiunile indicate in art.385, instanta de judecata urmeaza sa examineze posibilitatea liberarii de pedeapsa penala a minorului in conformitate cu dispozitiile art.93 din Codul penal sau suspendarii conditionate a executarii pedepsei de catre minor conform dispozitiilor art.90 din Codul penal.
(2) In cazul liberarii minorului de pedeapsa penala cu internarea lui intr-o institutie speciala de invatamint si reeducare sau intr-o institutie curativa si de reeducare, precum si cu aplicarea masurilor de constringere cu caracter educativ, prevazute in art.104 din Codul penal, instanta informeaza despre aceasta organul specializat de stat respectiv si pune in sarcina lui efectuarea controlului asupra comportarii minorului condamnat. ]]> taritaroman Thu, 18 Oct 2007 17:35:00 -1100 https://irp.md/library/legislation/international_legislation/298-codul-deontologic-al-mediatorului-polonia.html https://irp.md/library/legislation/international_legislation/298-codul-deontologic-al-mediatorului-polonia.html Continutul a fost pregatit inaintea celei de-a III Conferinta Internationala privind Drepturile Omului ce a avut loc in perioada de 14-16 octombrie, 1998 in Varsovia in sediul Parlamentului Polonez.]]> Continutul a fost pregatit inaintea celei de-a III Conferinta Internationala privind Drepturile Omului ce a avut loc in perioada de 14-16 octombrie, 1998 in Varsovia in sediul Parlamentului Polonez.

Pe data de 10 septembrie, 1948, Declaratia Universala a Drepturilor Omului a fost adoptata prin rezolutia Nr. 777 si 778 / III Adunarea Generala a Natiunilor Unite.

Articolul 1 al Declaratiei stipuleaza: „Toate fiintele umane se nasc libere si egale in demnitate si in drepturi. Ele sunt inzestrate cu ratiune si constiinta si trebuie sa se comporte unele fata de altele in spiritul fraternitatii.”

Problemele drepturilor omului sunt evident prezente si in activitatea medierii asa cum aceasta institutie pune accentul pe apararea drepturilor victimei. Medierea imputerniceste rolul victimei (procedurile judiciare si sanctiunea legala pune deoparte victima, ba chiar foarte frecvent o exclude, astfel supunind-o la o dubla victimizare in timpul procedurii legale).

Medierea ofera victimei o reabilitare mai rapida si mai eficace. In acelasi timp medierea apara drepturile infractorului, oferindu-i posibilitatea de a participa la luarea deciziei privitor la propriul sau caz si referitor la propriul sau destin.

Datorita la aceasta deseori se intimpla ca infractorul sa-si asume responsabilitatea asupra actiunilor sale. Medierea educa infractorul, creeaza o sansa de a evita stigmatizarea si o sanctiune penala mai severa. Din aceste considerente ii ofera posibilitatea de a o lua de la zero, ii ofera inca o sansa.

Pina 1989 Polonia a fost un stat lipsit de independenta si suveranitate. Independenta instantelor judecatoresti de autoritatile politice ale Republicii Populare Polone nu au fost autentice in mod special in perioadele 1945-1956 si 1981-1984. Aceasta situatie creata a influentat deformarea sistemului deciziilor judecatoresti.

Tinind cont de aceasta, activitatile societatii civile sunt foarte importante in societatea Poloneza si anume prin schimbarea constiintei cetatenilor si construirea institutiilor democratice. Medierea victima-infractor are de asemenea acest scop. ]]> taritaroman Thu, 27 Sep 2007 12:33:00 -1100 https://irp.md/library/legislation/international_legislation/297-codul-etic-al-mediatorului-ucraina.html https://irp.md/library/legislation/international_legislation/297-codul-etic-al-mediatorului-ucraina.html taritaroman Wed, 19 Sep 2007 12:30:00 -1100 https://irp.md/library/legislation/international_legislation/323-reintegrarea-sociala-a-ex-detinutilor-in-comunitatile-din-republica-moldova.html https://irp.md/library/legislation/international_legislation/323-reintegrarea-sociala-a-ex-detinutilor-in-comunitatile-din-republica-moldova.html
In perioada 28-30 septembrie 2006, Institutul de Reforme Penale cu sustinerea financiara a Agentiei Suedeze pentru Dezvoltare si Cooperare Internationala si a Fundatiei Soros-Moldova a desfasurat la Chisinau un seminar cu genericul "Reintegrarea sociala a ex-detinutilor in comunitatile din Republica Moldova".
Principalele obiective ale atelierului de lucru au fost: Informarea participantilor privitor la situatia actuala in domeniul reintegrarii psihosociale a ex-detinutilor; Prezentarea specificului activitatii de reintegrare psihosociala a ex-detinutilor; Identificarea potentialelor persoane, pentru implicarea ulterioara in calitate de consilier de reintegrare psihosociala a ex-detinutilor, in cadrul proiectului susmentionat.]]>
In perioada 28-30 septembrie 2006, Institutul de Reforme Penale cu sustinerea financiara a Agentiei Suedeze pentru Dezvoltare si Cooperare Internationala si a Fundatiei Soros-Moldova a desfasurat la Chisinau un seminar cu genericul "Reintegrarea sociala a ex-detinutilor in comunitatile din Republica Moldova".
Principalele obiective ale atelierului de lucru au fost: Informarea participantilor privitor la situatia actuala in domeniul reintegrarii psihosociale a ex-detinutilor; Prezentarea specificului activitatii de reintegrare psihosociala a ex-detinutilor; Identificarea potentialelor persoane, pentru implicarea ulterioara in calitate de consilier de reintegrare psihosociala a ex-detinutilor, in cadrul proiectului susmentionat.
In scopul de a sensibiliza opinia publica, in Cotidianul independent „Timpul” din 11 septembrie 2006 a fost plasat un anunt, care invita specialistii in domeniul asistentei sociale si psihologiei sa participe la Atelierul de Lucru cu genericul „Reintegrarea sociala a ex-detinutilor in comunitatile din Republica Moldova”, care urma sa se desfasoare in zilele de 28-30 septembrie 2006.
Activitatea atelierului a fost structurata in citeva sectiuni:
- Aspecte generale privind situatia actuala in domeniul pregatirii pentru liberare si reintegrarii sociale a ex-detinutilor;
- Practici de lucru in domeniul reintegrarii sociale a ex-detinutilor si a altor categorii de beneficiari;
-Aspecte generale privind situatia actuala in domeniul pregatirii pentru liberare a detinutilor;
- Initierea activitatii serviciilor de reintegrare sociala a ex-detinutilor; Dezvoltarea si implementarea programelor de reintegrare sociala a ex-detinutilor in comunitatile din Republica Moldova.
La eveniment au participat asistenti sociali, psihologi, juristi, consilieri de probatiune din cadrul Institutului de Reforme Penale, reprezentanti ai organizatiilor nonguvernamentale: Centrul "Alter Ego" (Causeni), Centrul de zi si plasament temporar pentru copii si tineri orfani in perioada post-institutionala „Vatra” si Centrul de Justitie Comunitara din r-nul Ungheni.

Lucrarile atelierului au demarat cu prezentarea rezultatelor misiunii de evaluare a necesitatilor in domeniul reintegrarii sociale a ex-detinutilor in raioanele din zonele de Nord, Centru si Sud-Vest a Republicii Moldova, realizate de catre experti nationali din cadrul IRP.

In ziua a doua comunicarile au inclus activitatile Centrului "Alter Ego" (Causeni), Centrului de zi si plasament temporar pentru copii si tineri orfani in perioada post-institutionala "Vatra" si a Centrului de Justitie Comunitara din mun. Ungheni. Au fost analizate de asemenea rezultatele misiunii de evaluare a necesitatilor in domeniul pregatirii pentru liberare a detinutilor, metodele si tehnicile de lucru in desfasurarea activitatilor de reintegrare sociala a
ex-detinutilor.
A treia zi atelierul de lucru si-a axat activitatea in grupuri de lucru pentru a stabili strategia de dezvoltare si implementare a activitatilor de reintegrare sociala a ex-detinutilor in comunitatile din Republica Moldova.
Ulterior au fost evaluate si alte activitati, fiind apreciate cele mai reusite propuneri cu privire la eficientizarea procesului de reintegrare sociala a ex-detinutilor.
La finele actiunii a fost solicitata completarea unor anchete privind evaluarea posibilitatilor reale de implicare a participantilor in activitatile de reintegrare psihosociala a persoanelor liberate din locurile de detentie. ]]> taritaroman Thu, 07 Sep 2006 17:34:00 -1100 https://irp.md/library/legislation/national_legislation/317-hotarire-de-guvern-pentru-aprobarea-regulamentului-privind-eliberarea-de-invitatii-cetatenilor-straini-si-apatrizilor.html https://irp.md/library/legislation/national_legislation/317-hotarire-de-guvern-pentru-aprobarea-regulamentului-privind-eliberarea-de-invitatii-cetatenilor-straini-si-apatrizilor.html 2. Invitaţia este un document, eliberat cetăţenilor străini şi apatrizilor, care confirmă dreptul acestora de a obţine la misiunile diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova şi oficiile consulare de la frontiera de stat vize de intrare-ieşire în/din Republica Moldova.]]> 2. Invitaţia este un document, eliberat cetăţenilor străini şi apatrizilor, care confirmă dreptul acestora de a obţine la misiunile diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova şi oficiile consulare de la frontiera de stat vize de intrare-ieşire în/din Republica Moldova.
Cetăţenii străini şi apatrizii care beneficiază de facilităţi la vizitarea Moldovei, prevăzute în actele normative în vigoare şi în tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, vor obţine vize de intrare-ieşire fără a prezenta invitaţii din partea persoanelor fizice şi juridice din Republica Moldova.
3. Vizele pentru delegaţiile şi persoanele oficiale invitate de către Preşedintele Republicii Moldova, Parlament, Guvern, precum şi pentru persoanele invitate de către organizaţiile internaţionale, misiunile diplomatice şi consulare străine acreditate în Republica Moldova sînt perfectate de către misiunile diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova acreditate peste hotare şi la punctele de trecere a frontierei de stat în baza solicitărilor prezentate Ministerului Afacerilor Externe.
Ministerul Afacerilor Externe informează Departamentul Migraţiune despre vizele perfectate.
4. Invitaţia este document de strictă evidenţă, unic pe întreg teritoriul Republicii Moldova şi este valabil în limita termenului indicat în el, înscrierile fiind lizibile şi fără corectări.
Invitaţia se semnează de persoanele responsabile, desemnate prin ordinul directorului general al Departamentului Migraţiune, şi se autentifică prin aplicarea ştampilei Departamentului Migraţiune cu Stema de Stat a Republicii Moldova cu diametrul de 29 mm.
Modelul invitaţiei este elaborat de Departamentul Migraţiune şi, după coordonarea lui cu Ministerul Afacerilor Externe, este aprobat prin ordinul directorului general al Departamentului Migraţiune.
5. Dreptul de a invita cetăţeni străini şi apatrizi pentru şedere temporară îl au persoanele fizice cu domiciliu permanent în Moldova, care au atins vîrsta de 18 ani şi care au capacitate de exerciţiu deplină, şi persoanele juridice, înregistrate în modul stabilit de legislaţie. ]]> taritaroman Wed, 28 Jan 2004 17:10:00 -1100 https://irp.md/library/legislation/national_legislation/316-republica-moldova-si-fenomenul-migratiei-in-contextulextinderii-ue.html https://irp.md/library/legislation/national_legislation/316-republica-moldova-si-fenomenul-migratiei-in-contextulextinderii-ue.html
In asemenea situatie, au avut de suferit sectoare determinante ale economiei nationale, mai intii de toate, industria si agricultura. Or, aceasta stare de lucruri a accelerat si mai mult ritmul galopant al cresterii somajului atit la nivelul localitatilor urbane, cit mai ales la nivelul celor rurale, in care locuieste cea mai mare parte a populatiei tarii.]]>
In asemenea situatie, au avut de suferit sectoare determinante ale economiei nationale, mai intii de toate, industria si agricultura. Or, aceasta stare de lucruri a accelerat si mai mult ritmul galopant al cresterii somajului atit la nivelul localitatilor urbane, cit mai ales la nivelul celor rurale, in care locuieste cea mai mare parte a populatiei tarii.
Incepind cu anul 1993, migratia moldovenilor spre Europa, dar si in est, in Federatia Rusa si alte state ale CSI, a capatat proportii din ce in ce mai mari. De regula, aceasta migratie poarta un caracter de munca. Criza social-economica, dar si lipsa unor programe de stat bine articulate privind politica interna de ocupare a fortei de munca, a accentuat si mai mult tendintele migrationiste ale unei bune parti din populatia tarii, in special, ale tineretului. In acelasi timp, migratia clandestina de munca este o consecinta directa a pronuntatelor disparitati existente intre nivelul de trai si remunerare din R. Moldova, Europa Occidentala sau Centrala.

Desi catre anul 2001 exista un Departament Migratiune in subordinea Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, in toata aceasta perioada a fost resimtita lipsa unei structuri guvernamentale viabile si eficiente in materie de migratie.

Totodata, trebuie sa accentuam, ca lipsa unui control adecvat la frontiera de est a tarii, efectuat de autoritatile legale ale R.M. este un impediment serios in calea solutionarii multor probleme legate de migratie. Faptul dat genereaza instabilitate si favorizeaza traficului de fiinte umane si fluxurile ilegale de migranti, orientat in directia Europei Occidentale.

Caracterul clandestin al migratiei - consecinte

Sunt deja frecvente cazurile, cind cei ce muncesc ilegal peste hotare, suporta importante discriminari si devin in scurt timp victime ale retelelor internationale de trafic cu fiinte umane, contrabanda cu migranti, prostitutie etc., fenomene sociale, care sunt rezultatul unei migratii ilegale de munca, necontrolate si dezordonate. Potrivit biroului la Chisinau a OIM, incepind cu anul 2002 si pina în prezent au fost repatriate in Moldova peste 1000 de victime ale traficului de femei. Astazi, conform unor estimari, numarul total al femeilor originare din Moldova ce practica prostitutia in strainatate, variaza intre 20 si 30 mii. Intr-un foarte recent raport al Departamentului de Stat al SUA, Moldova a fost menţionata principalele surse mondiale ale traficului de femei.

Migratia de munca a cetatenilor Republicii Moldova

Astazi, conform unor date statistice si sondaje sociologice efectuate, fiecare al treilea dintre moldovenii apti de munca lucreaza peste hotare, peste 90 la suta dintre care sunt clandestini. Cifra estimativa a celora ce muncesc in strainatate este de peste 600 mii.

Astazi, cetatenii Republicii Moldova muncesc in tari ca Federatia Rusa – 240-270 mii (dintre care in orasul si regiunea Moscova – 220 mii; Sankt-Petersburg si regiunile Tiumen, Oriol, Breansk, tinutul Krasnodar), Italia – circa 150 mii (dintre care catre data de 10.10.2002, 115 mii de moldoveni au depus actele pentru legalizare, iar in primul trimestru al anului curent peste 15 mii dintre acestia au beneficiat deja de permis de sedere permanenta in aceasta tara).

Totodata, potrivit Ambasadei RM la Roma, in perioada ianuarie-mai 2003, autoritatile italiene au emis mandate de expulzare pentru peste 130 de cetateni ai R. Moldova, motivul fiind incalcarea regimului de intrare si sedere a strsinilor. In Portugalia sunt circa 80 mii de moldoveni, in Grecia de la 30 la 100 mii (potrivit estimarilor Institutului muncii al Confederatiei sindicatelor din Grecia, numarul moldovenilor din Grecia este de nu mai putin de 100 mii. Din circa 1,2 mln de lucratori migranti din Grecia, numarul moldovenilor este cel mai important in raport cu alte nationalitati). In Cehia sunt aproximativ 40 mii, in Turcia intre 20-50 mii, Spania-20 mii, Israel – 15-20 mii, Franta – 15 mii, Germania 10-15 mii, Cipru 5-7 mii.

Procesul de imigrare si repatriere

Procesul de imigrare si repatriere in RM se realizeaza in baza Legii R.M. cu privire statutul juridic al cetatenilor straini si apatrizilor. Aceasta stabileste o cota de imigrare anuala de 0,05 la suta raportata la numarul total al locuitorilor R. M. Daca urmarim statisticile Departamentului Migratiune pentru perioada 01.01.2003-31.05.2003, vedem, ca dupa tara de origine 20.1 la suta sunt cetateni ai Ucrainei, 12,8 ai Turciei, 11,4 la suta ai Siriei si 8,7 la suta ai Rusiei la un total de 421 imigranti.

Dupa motivul imigrarii, imigratiei de familie ii revine 36.58 la suta; de munca ii revine 34.44 la suta si de studii 28.98 la suta. Pentru perioada ianuarie-aprilie a.c., la capitolul repatriati dupa tara de origine, din totalul de 378 persoane, avem: 186 din Rusia, 86 din Ucraina si 103 din alte state.

Ion Loghin, Departamentul Migratiune

Republica Moldova si fenomenul migratiei in contextulextinderii UE ]]> taritaroman Thu, 03 Jul 2003 17:09:00 -1100 https://irp.md/library/legislation/national_legislation/315-hotarire-despre-aprobarea-regulamentului-cu-privire-la-instruirea-cetatenilor-straini-si-apatrizilor-in-institutiile-de-invatamint-din-republica-moldova.html https://irp.md/library/legislation/national_legislation/315-hotarire-despre-aprobarea-regulamentului-cu-privire-la-instruirea-cetatenilor-straini-si-apatrizilor-in-institutiile-de-invatamint-din-republica-moldova.html 1. Prezentul Regulament este elaborat în conformitate cu Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.1590-XV din 26 decembrie 2002 "Asupra rezultatelor controlului executării Legii nr.275-XIII din 10 noiembrie 1994 cu privire la statutul juridic al cetăţenilor străini şi al apatrizilor în Republica Moldova".
2. Cetăţenii străini şi apatrizii vor fi înmatriculaţi în instituţiile de învăţămînt din Republica Moldova în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, legislaţia în vigoare, tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, acordurile încheiate între instituţiile de învăţămînt, autorizate în modul stabilit, precum şi contractele individuale încheiate cu instituţiile de învăţămînt.]]> I. Dispoziţii generale
1. Prezentul Regulament este elaborat în conformitate cu Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.1590-XV din 26 decembrie 2002 "Asupra rezultatelor controlului executării Legii nr.275-XIII din 10 noiembrie 1994 cu privire la statutul juridic al cetăţenilor străini şi al apatrizilor în Republica Moldova".
2. Cetăţenii străini şi apatrizii vor fi înmatriculaţi în instituţiile de învăţămînt din Republica Moldova în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, legislaţia în vigoare, tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, acordurile încheiate între instituţiile de învăţămînt, autorizate în modul stabilit, precum şi contractele individuale încheiate cu instituţiile de învăţămînt.
Cetăţenii străini şi apatrizii, admişi la studii în instituţiile de învăţămînt din Republica Moldova, sînt obligaţi să respecte legislaţia Republicii Moldova, beneficiind de drepturile şi asumîndu-şi obligaţiile prevăzute de aceasta, precum şi de regulile stabilite de aceste instituţii.
3. În bază de reciprocitate pot fi admişi la studii la orice treaptă şi nivel, fără achitarea taxelor de studii şi suplimentar la planul de stat, membrii personalului misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi organismelor internaţionale, cu sediul în Republica Moldova, precum şi membrii familiilor acestora pe durata aflării lor în misiuni în Republica Moldova, în baza demersului Ministerul Educaţiei şi Tineretului, cu acordul Ministerului Finanţelor.
[Pct.3 modificat prin HG140/07.02.06, MO25-27/10.02.06 art.164]
4. Cetăţenii străini şi apatrizii, înmatriculaţi la studii în instituţiile de învăţămînt din Republica Moldova, cu excepţia celor menţionaţi la punctul 3, vor suporta cheltuielile pentru serviciile prestate, conform contractelor încheiate cu instituţia de învăţămînt.
5. Cetăţenii străini şi apatrizii care îşi fac studiile în instituţiile de învăţămînt, cu excepţia persoanelor menţionate la pct.3 al prezentului Regulament, vor obţine adeverinţa de imigrant, eliberată de Biroul Migraţiune şi Azil al Ministerului Afacerilor Internei permisul de şedere provizoriu, eliberat de Ministerul Dezvoltării Informaţionale, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Anual, în mod obligatoriu, ei vor trece testarea medicală la virusul imunodeficitar uman (HIV) şi maladia SIDA.
6. Înmatricularea la studii în instituţiile de învăţămînt din Republica Moldova a cetăţenilor străini şi apatrizilor se va face cu acceptul Ministerul Educaţiei şi Tineretului, urmare nostrificării actelor de studii obţinute anterior peste hotarele Republicii Moldova. Documentele de studii se vor nostrifica în corespundere cu actele normative în vigoare şi urmare coordonării cu ministerele de resort în subordinea cărora activează instituţii de învăţămînt de profil.

]]> taritaroman Mon, 30 Jun 2003 17:04:00 -1100 https://irp.md/library/legislation/national_legislation/314-legea-privind-ocuparea-fortei-de-munca-si-protectia-sociala-a-persoanelor-aflate-in-cautarea-unui-loc-de-munca.html https://irp.md/library/legislation/national_legislation/314-legea-privind-ocuparea-fortei-de-munca-si-protectia-sociala-a-persoanelor-aflate-in-cautarea-unui-loc-de-munca.html (1) Prezenta lege reglementeaza masurile privind realizarea strategiilor si politicilor de mentinere a unui nivel înalt al ocuparii si adaptarii fortei de munca la cerintele pietei muncii, privind protectia sociala a persoanelor aflate în cautarea unui loc de munca, prevenirea somajului si combaterea efectelor lui sociale.
(2) Pentru realizarea masurilor si atingerea obiectivelor prevazute de prezenta lege se aproba strategii si programe nationale în domeniul ocuparii fortei de munca si protectiei sociale a persoanelor aflate în cautarea unui loc de munca.]]> Articolul 1. Destinatia si sfera de aplicare a prezentei legi
(1) Prezenta lege reglementeaza masurile privind realizarea strategiilor si politicilor de mentinere a unui nivel înalt al ocuparii si adaptarii fortei de munca la cerintele pietei muncii, privind protectia sociala a persoanelor aflate în cautarea unui loc de munca, prevenirea somajului si combaterea efectelor lui sociale.
(2) Pentru realizarea masurilor si atingerea obiectivelor prevazute de prezenta lege se aproba strategii si programe nationale în domeniul ocuparii fortei de munca si protectiei sociale a persoanelor aflate în cautarea unui loc de munca.

]]> taritaroman Tue, 17 Jun 2003 17:03:00 -1100 https://irp.md/library/legislation/international_legislation/296-recomandarea-nr-r-19-99-a-comitetului-de-ministri-catre-statele-membre-cu-privire-la-mediere-in-chestiuni-penale.html https://irp.md/library/legislation/international_legislation/296-recomandarea-nr-r-19-99-a-comitetului-de-ministri-catre-statele-membre-cu-privire-la-mediere-in-chestiuni-penale.html in conformitate cu termenii articolului 15.b al Statutului Consiliului Europei, Comitetul de Ministri,

Tinind cont de progresele inregistrate de Statele membre in folosirea medierii in cazuri penale ca pe o optiune flexibila, cuprinzatoare, utila, participativa, complementara sau alternativa procedurilor penale traditionale;

Luand in considerare necesitatea de a promova participarea personala activa a victimei si a infractorului si a altor persoane care pot fi afectate ca parti, ca si implicarea comunitatii la procedurile penale;]]> in conformitate cu termenii articolului 15.b al Statutului Consiliului Europei, Comitetul de Ministri,

Tinind cont de progresele inregistrate de Statele membre in folosirea medierii in cazuri penale ca pe o optiune flexibila, cuprinzatoare, utila, participativa, complementara sau alternativa procedurilor penale traditionale;

Luand in considerare necesitatea de a promova participarea personala activa a victimei si a infractorului si a altor persoane care pot fi afectate ca parti, ca si implicarea comunitatii la procedurile penale;

Recunoscand interesul legitim al victimelor de a avea un cuvant de spus in rezolvarea consecintelor victimizarii lor, de a comunica cu infractorul si de a obtine scuze si compensatii;

Luand in considerare importanta de a stimula simtul de raspundere al infractorilor si de a le oferi posibilitatea practica de a se îndrepta, care poate ajuta la reintegrarea si reabilitarea lor;

Recunoscand ca medierea poate spori constiinta rolului important al fiecarei persoane si al comunitatii in prevenirea si rezolvarea infractiunilor si a conflictelor asociate acestora, incurajind astfel efecte penale mai constructive si mai putin represive;

Recunoscand ca medierea presupune abilitati speciale si necesita coduri de practica si pregatire acreditata;

Luand in considerare contributia potential substantiala a organizatiilor nonguvernamentale si a comunitatilor locale in domeniul medierii in cazuri penale si necesitatea de a combina si coordona eforturile initiativelor publice si private;

]]> taritaroman Tue, 15 Apr 2003 12:28:00 -1100 https://irp.md/library/legislation/national_legislation/321-aviz-la-legea-republicii-moldova-cu-privire-la-probatiune.html https://irp.md/library/legislation/national_legislation/321-aviz-la-legea-republicii-moldova-cu-privire-la-probatiune.html La baza avizului stau
• Legea Republicii Moldova cu privire la probatiune (proiect)
• Codul de executare al Republicii Moldova (Cartea II, Executarea hotaririlor cu caracter penal)
• Referate/analize/materialele conferintei pe tema „Asistenta probatiunii” din 3 si 4 mai 2007 la Chisinau.

I. Observatii de principiu

O asistenta a probatiunii considerata, in toate limitele, drept optimala nu exista. In statele europene in parte sau stabilit si demonstrat sisteme foarte diferite, partial si din punct de vedere organizatoric. De aceea, deja din aceasta cauza, nu este cazul de a lua drept linie directoare pentru un aviz la legea moldoveneassca cu privire la probatiune o anumita asistenta a probatiunii (cum ar fi, de exemplu, cea germana). Avizul ce urmeaza incearca sa prezinte, in fata unei examinari „iminente” a reglementarilor in parte precum si propunerilor de completare profesionala, in ce masura prevederile numite din Republica Moldova iau in consideratie ceea, ce se considera drept esenta a asistentei probatiunii. Cind se face referire la reglementarile din Germania, atunci acest lucru urmeaza sa serveasca concretizarilor(...)

]]> taritaroman Wed, 26 Feb 2003 17:29:00 -1100 https://irp.md/library/legislation/national_legislation/322-grupul-de-lucru-privind-definitivarea-codului-de-executare.html https://irp.md/library/legislation/national_legislation/322-grupul-de-lucru-privind-definitivarea-codului-de-executare.html
Proiectul Codului de Executare reprezinta fara indoiala un progres important fata de actele normative precedente. Se includ noi normative prin extinderea drepturilor si garantiilor persoanelor condamnate si prin reglementarea unitara a tuturor aspectelor ce tin de executarea hotaririlor judecatoresti (amenda, pedeapsa cu inchisoarea, munca neremunerata in folosul comunitatii etc.).]]>
Proiectul Codului de Executare reprezinta fara indoiala un progres important fata de actele normative precedente. Se includ noi normative prin extinderea drepturilor si garantiilor persoanelor condamnate si prin reglementarea unitara a tuturor aspectelor ce tin de executarea hotaririlor judecatoresti (amenda, pedeapsa cu inchisoarea, munca neremunerata in folosul comunitatii etc.).

Un fapt remarcabil il reprezinta recunoasterea documentelor si tratatelor internationale la care Republica Moldova este parte ca prioritare in fata reglementarilor interne in cazul conflictului dintre acestea.

Proiectul Codului de Executare se apropie mai mult de filozofia exprimata in actele internationale, in care inchisoarea nu are ca finalitate izolarea, ci resocializarea si reintegrarea sociala a individului. O deosebita importanta o are contactul detinutului cu lumea exterioara, prin intermediul vizitelor regulate, al convorbirilor telefonice, concediul penitenciar si multe alte masuri care vor fi considerate de catre detinuti ca recompense.


S-a convenit ca expertii internationali sa continue activitatea de consultanta. Conform planului comun, Codul de Executare a fost prezentat Comisiei Juridice pentru Numiri si Imunitati a Parlamentului Republicii Moldova in luna decembrie 2003. ]]> taritaroman Tue, 25 Feb 2003 17:32:00 -1100 https://irp.md/library/legislation/international_legislation/320-organizarea-asistentei-probatiunii-regulament-oficial.html https://irp.md/library/legislation/international_legislation/320-organizarea-asistentei-probatiunii-regulament-oficial.html Alte functii sunt – cu acordul persoanei in cauza – pregatirea supravegherii probatiunii, insotirea in continuare pentru o perioada de timp adecvata (de regula, pina la 6 luni dupa expirarea perioadei de supunere supravegherii) si consultarea altor persoane in vederea sarcinilor si posibilitatilor asistentei pentru persoanele pasibile de pedeapsa (culpabile).]]> In baza § 11 Legea despre consilierii probatiunii in redatţia din 2 februarie 1968 se dispune:

A.
Asistenta titulara a probatiunii

I. Domeniul de sarcini (functiile)

1.
Consilierii probatiunii indeplinesc supravegherea probatiunii conform prevederilor Codului Penal, Legii privind cauzele cu infractori minori, Legii despre stupefiante si conform Regulamentelor cu privire la gratiere ale landurilor federale.
Alte functii sunt – cu acordul persoanei in cauza – pregatirea supravegherii probatiunii, insotirea in continuare pentru o perioada de timp adecvata (de regula, pina la 6 luni dupa expirarea perioadei de supunere supravegherii) si consultarea altor persoane in vederea sarcinilor si posibilitatilor asistentei pentru persoanele pasibile de pedeapsa (culpabile).

Printre sarcini se numara si activitatea comuna in grupuri locale de lucru, in proiecte si grupuri locale de coordonare a asistentei pentru persoanele culpabile, precum si in consilii de prevenire a criminalitatii.

2.
Instruirea continua si supraviziunea au o importanta deosebita pentru asistenta probatiunii. De aceea, in interes de serviciu se cere o participare(...)

]]> taritaroman Sun, 23 Feb 2003 17:25:00 -1100 https://irp.md/library/legislation/international_legislation/319-legea-consilierilor-probatiunii-din-landul-nordrhein-westfalen.html https://irp.md/library/legislation/international_legislation/319-legea-consilierilor-probatiunii-din-landul-nordrhein-westfalen.html § 1
Supravegherea probatiunii persoanelor adulte conform §§ 56d, 57 şi 57a Codul Penal si a minorilor si adolescentilor conform §§ 24,29, 88, 89, 105 si 110 Legea privind cauzele cu infractori minori, precum si functiile consilierului probatiunii in cadrul supravegherii comportamentului (§ 68a Codul Penal) se exercita de consilieri de probatiune titulari si de onoare.]]> § 1
Supravegherea probatiunii persoanelor adulte conform §§ 56d, 57 şi 57a Codul Penal si a minorilor si adolescentilor conform §§ 24,29, 88, 89, 105 si 110 Legea privind cauzele cu infractori minori, precum si functiile consilierului probatiunii in cadrul supravegherii comportamentului (§ 68a Codul Penal) se exercita de consilieri de probatiune titulari si de onoare.

§ 2
Consilierul titular de probatiune urmeaza sa posede o instruire social-pedagogica absolvita, precum si sa fie recunoscut de stat (statut) in calitate de lucrator social (asistent social) si sa se fi demonstrat deja in comportamentul cu oamenii

§ 3
(1) Functiile consilierului titular de probatiune se indeplinesc, de regula, de functionari.
(2) In calitate de birou de activitate, consilierului titular de probatiune urmeaza sa-i fie puse la dispozitie spatii in afara edificiilor oficiale(...)

]]> taritaroman Sun, 23 Feb 2003 17:25:00 -1100 https://irp.md/library/legislation/national_legislation/306-conventia-europeana-referitoare-la-statutul-juridic-al-lucratorului-migrant.html https://irp.md/library/legislation/national_legislation/306-conventia-europeana-referitoare-la-statutul-juridic-al-lucratorului-migrant.html Considerând ca scopul Consiliului Europei este de a realiza o uniune mai strânsa între membrii sai, în vederea apararii si promovarii, în spiritul respectarii drepturilor omului si libertatilor fundamentale, a idealurilor si principiilor care sunt patrimoniul lor comun, si de a favoriza progresul lor economic si social;]]> Considerând ca scopul Consiliului Europei este de a realiza o uniune mai strânsa între membrii sai, în vederea apararii si promovarii, în spiritul respectarii drepturilor omului si libertatilor fundamentale, a idealurilor si principiilor care sunt patrimoniul lor comun, si de a favoriza progresul lor economic si social;
Considerând ca este necesara reglementarea situatiei juridice a lucratorilor migranti, cetateni ai statelor membre ale Consiliului Europei, cu scopul de a le asigura, în masura în care este posibil, un tratament care sa nu fie mai putin favorabil decât cel de care beneficiaza lucratorii, cetateni ai statului de primire, pentru toate aspectele legate de conditiile de viata si de munca;
Hotarâte sa faciliteze promovarea sociala si bunastarea lucratorilor migranti si a membrilor familiilor acestora;
Afirmând ca drepturile si prerogativele pe care le acorda reciproc propriilor cetateni sunt recunoscute ca urmare a strânsei asocieri ce uneste, prin Statut, statele membre ale Consiliului Europei;
Au convenit asupra celor ce urmeaza:

Conventia Europeana referitoare la statutul juridic al lucratorului migrant.pdf ]]> taritaroman Tue, 21 Jan 2003 16:06:00 -1100 https://irp.md/library/legislation/national_legislation/313-legea-cu-privire-la-migratie.html https://irp.md/library/legislation/national_legislation/313-legea-cu-privire-la-migratie.html migraţie - permutare teritorială a persoanelor, însoţită de schimbarea locului de trai;
cetăţean străin - persoană care nu are cetăţenia Republicii Moldova, dar are dovada apartenenţei sale la un alt stat;
apatrid - persoană care nu are cetăţenia Republicii Moldova şi nici dovada apartenenţei sale la un alt stat;
imigrant - cetăţean străin sau apatrid care a obţinut dreptul de a se stabili cu traiul permanent sau temporar în Republica Moldova şi care pierde acest statut o dată cu părăsirea teritoriului ţării sau cu dobîndirea cetăţeniei Republicii Moldova în conformitate cu legislaţia în vigoare;
emigrant - cetăţean al Republicii Moldova care pleacă peste hotare pentru a se stabili cu traiul permanent sau temporar pe teritoriul altui stat;
migraţie de muncă - plecare benevolă a cetăţenilor Republicii Moldova peste hotare, precum şi intrare benevolă a cetăţenilor străini sau a apatrizilor pe teritoriul Republicii Moldova, cu scopul de a desfăşura activitate de muncă;]]> DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Noţiuni principale
În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni principale:
migraţie - permutare teritorială a persoanelor, însoţită de schimbarea locului de trai;
cetăţean străin - persoană care nu are cetăţenia Republicii Moldova, dar are dovada apartenenţei sale la un alt stat;
apatrid - persoană care nu are cetăţenia Republicii Moldova şi nici dovada apartenenţei sale la un alt stat;
imigrant - cetăţean străin sau apatrid care a obţinut dreptul de a se stabili cu traiul permanent sau temporar în Republica Moldova şi care pierde acest statut o dată cu părăsirea teritoriului ţării sau cu dobîndirea cetăţeniei Republicii Moldova în conformitate cu legislaţia în vigoare;
emigrant - cetăţean al Republicii Moldova care pleacă peste hotare pentru a se stabili cu traiul permanent sau temporar pe teritoriul altui stat;
migraţie de muncă - plecare benevolă a cetăţenilor Republicii Moldova peste hotare, precum şi intrare benevolă a cetăţenilor străini sau a apatrizilor pe teritoriul Republicii Moldova, cu scopul de a desfăşura activitate de muncă;
lucrător imigrant - cetăţean străin sau apatrid care, în conformitate cu prezenta lege, are dreptul de a desfăşura activitate de muncă pe teritoriul Republicii Moldova;
lucrător emigrant - cetăţean al Republicii Moldova care locuieşte permanent în ţară şi care se deplasează din proprie dorinţă în altă ţară cu scopul de a desfăşura activitate de muncă în condiţii legale;
lucrător detaşat - angajat trimis de un patron străin cu sediul pe teritoriul unui alt stat să desfăşoare activitate de muncă în Republica Moldova ori angajat trimis de un patron din Republica Moldova să desfăşoare activitate de muncă pe teritoriul altui stat, cu menţinerea calităţii de angajat al patronului din ţara de origine, salariul fiindu-i achitat de patronul care l-a detaşat;
migraţie frontalieră - deplasare a persoanei în/din teritoriul Republicii Moldova din/în teritoriul altui stat în zonele de frontieră în scopul desfăşurării activităţii de muncă în bază de contract, cu condiţia locuirii permanente pe teritoriul ţării al cărei cetăţean este şi reîntoarcerii zilnice sau cel puţin o dată în săptămînă la domiciliul său stabil;
migraţie ilegală - intrarea în Republica Moldova, şederea în şi ieşirea din teritoriul ei, cu încălcarea legislaţiei în vigoare a Republicii Moldova;
repatriat - cetăţean al Republicii Moldova şi/sau persoană care s-a născut în Republica Moldova şi urmaşii acestora, precum şi persoană care anterior a locuit permanent în Republica Moldova cel puţin 10 ani şi are dreptul la domiciliu stabil pe teritoriul Republicii Moldova în condiţiile legii;
adeverinţă de imigrant - act oficial, eliberat în condiţiile legii, care confirmă statutul de imigrant al cetăţeanului străin sau al apatridului pe teritoriul Republicii Moldova;
permis de muncă - act oficial, eliberat în condiţiile legii, care confirmă dreptul cetăţeanului străin sau al apatridului de a desfăşura activitate de muncă pe teritoriul Republicii Moldova;
confirmare de repatriere - act oficial, eliberat în condiţiile legii, care confirmă statutul de repatriat în teritoriul Republicii Moldova;
permis de şedere - act oficial, eliberat în condiţiile legii, care confirmă şederea legală a cetăţeanului străin sau a apatridului pe teritoriul Republicii Moldova;
cotă de imigrare în scop de muncă - numărul limită al cetăţenilor străini şi al apatrizilor cărora li se permite imigrarea în Republica Moldova în scop de muncă, calculat anual în funcţie de necesităţile economiei naţionale;

]]> taritaroman Fri, 17 Jan 2003 16:58:00 -1100 https://irp.md/library/legislation/national_legislation/312-legea-cu-privire-la-statutul-refugiatilor.html https://irp.md/library/legislation/national_legislation/312-legea-cu-privire-la-statutul-refugiatilor.html În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni principale:
azil - instituţie juridică prin intermediul căreia statul oferă străinului protecţie, acordîndu-i statut de refugiat, azil politic, protecţie umanitară sau temporară;
străin - cetăţean străin (cu una sau mai multe cetăţenii) sau persoană fără cetăţenie (apatrid);
solicitant de azil - străin care solicită statut de refugiat;
refugiat - străin căruia, în conformitate cu prezenta lege, i-a fost recunoscut statutul de refugiat;
azil politic - protecţie excepţională acordată străinului de către Preşedintele Republicii Moldova;]]> DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Noţiuni principale
În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni principale:
azil - instituţie juridică prin intermediul căreia statul oferă străinului protecţie, acordîndu-i statut de refugiat, azil politic, protecţie umanitară sau temporară;
străin - cetăţean străin (cu una sau mai multe cetăţenii) sau persoană fără cetăţenie (apatrid);
solicitant de azil - străin care solicită statut de refugiat;
refugiat - străin căruia, în conformitate cu prezenta lege, i-a fost recunoscut statutul de refugiat;
azil politic - protecţie excepţională acordată străinului de către Preşedintele Republicii Moldova;
protecţie umanitară - protecţie acordată persoanelor ce nu corespund criteriilor de acordare a statutului de refugiat potrivit Convenţiei din 27 iulie 1951 şi Protocolului din 31 ianuarie 1967, dar care au nevoie de protecţie internaţională;
protecţie temporară - protecţie acordată în cazul unor afluxuri masive de persoane care au nevoie de protecţie internaţională;
ţară (ţări) de origine - ţară (ţări) al cărei (ale căror) cetăţean este străinul; în cazul apatridului - ţară în care acesta îşi are domiciliul legal şi obişnuit.

]]> taritaroman Mon, 06 Jan 2003 16:56:00 -1100 https://irp.md/library/legislation/national_legislation/311-hotarire-de-guvern-privind-aprobarea-conceptiei-politicii-migrationale-a-republicii-moldova.html https://irp.md/library/legislation/national_legislation/311-hotarire-de-guvern-privind-aprobarea-conceptiei-politicii-migrationale-a-republicii-moldova.html I. Dispoziţii generale
Evoluţiile social-economice şi politice care au avut loc în ultimele decenii şi care continuă să se deruleze la nivel global au creat premisele unor schimbări considerabile în domeniul migraţiei, impunînd acordarea unei atenţii deosebite acestor probleme, abordate tot mai frecvent în cadrul dialogului politic şi colaborării internaţionale.]]> I. Dispoziţii generale
Evoluţiile social-economice şi politice care au avut loc în ultimele decenii şi care continuă să se deruleze la nivel global au creat premisele unor schimbări considerabile în domeniul migraţiei, impunînd acordarea unei atenţii deosebite acestor probleme, abordate tot mai frecvent în cadrul dialogului politic şi colaborării internaţionale.
O dată cu activizarea fluxurilor migraţionale a crescut şi îngrijorarea majorităţii statelor faţă de problemele aferente acestor procese. Organizaţiile internaţionale de specialitate constată că în prezent nu este cunoscută suficient amploarea acestui proces şi nu există date statistice precise care ar reflecta proporţiile migraţiei în lume şi ar permite evaluarea ei justă pentru elaborarea unor politici adecvate. Consecinţele sociale ale migraţiei sînt la fel de importante ca şi influenţa acesteia asupra economiei.
Migraţia ilegală cauzează multiple probleme legate de plasarea forţei de muncă, lezarea drepturilor cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi peste hotare, pătrunderea ilegală în ţară a cetăţenilor străini şi a apatrizilor, tranzitarea ilegală a teritoriului ţării, traficul ilicit de fiinţe umane, agravarea situaţiei criminogene. Ca urmare a emigrării la muncă a unei părţi considerabile a populaţiei, piaţa muncii se poate confrunta cu disproporţii condiţionate de lipsa forţei de muncă calificate. Este nevoie de mijloace şi timp pentru a înlocui constructorii, pedagogii, medicii, inginerii şi alte categorii de specialişti calificaţi care au părăsit locurile de muncă.
Procesele migraţionale influenţează atît situaţia socială, economică şi demografică din ţară, cît şi stabilitatea şi securitatea statului.
Analiza situaţiei migraţionale denotă că sistemul existent de reglementare a acesteia în Republica Moldova nu corespunde necesităţilor reale. Actualul cadru juridic nu asigură respectarea deplină a drepturilor migranţilor, iar activitatea structurilor de stat în domeniul migraţiei este insuficientă, întrucît acestea nu dispun de un mecanism bine determinat de evidenţă şi de control al fluxurilor migraţionale, precum şi de pîrghiile necesare pentru dirijarea lor.
Noile realităţi social-economice şi politice solicită luarea din partea statului a unei atitudini deosebite faţă de problemele migraţiei populaţiei, care presupune adoptarea unei strategii adecvate în acest domeniu şi elaborarea cadrului legislativ necesar pentru promovarea politicii migraţionale a Republicii Moldova.
Prezenta Concepţie are ca scop determinarea politicii de stat în domeniul migraţiei, fapt ce va permite asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, reglementarea şi dirijarea procesului migraţional în interesul persoanei şi al societăţii, protecţia socială a migranţilor şi a familiilor acestora, stabilirea relaţiilor de cooperare cu alte state, crearea condiţiilor de angajare legală în cîmpul muncii peste hotare a cetăţenilor moldoveni, combaterea migraţiei ilegale şi a traficului ilicit de fiinţe umane.
Concepţia politicii migraţionale stabileşte scopurile, sarcinile, principiile de bază şi direcţiile prioritare ale reglementării şi dezvoltării proceselor migraţionale în Republica Moldova, căile de promovare şi de realizare a politicii migraţionale, sarcinile şi funcţiile de bază ale autorităţilor administraţiei publice în domeniul migraţiei.
Prin reglementarea proceselor migraţionale se subînţelege realizarea unui complex de măsuri juridice, administrative şi social-economice, orientate spre stimularea sau limitarea migraţiei populaţiei în sau de pe teritoriul ţării, asigurarea respectării drepturilor migranţilor, combaterea migraţiei ilegale şi a traficului ilicit de fiinţe umane.
Politica migraţională este o parte integrantă a politicii interne şi externe a statului, iar realizarea ei este una din sarcinile prioritare ale acestuia.
Subiecţii politicii migraţionale sînt autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini şi apatrizii care intră în sau care ies din Republica Moldova.
Parteneri în realizarea politicii migraţionale de stat sînt organismele internaţionale, sindicatele, patronatele, organizaţiile neguvernamentale cu activitate în acest domeniu.
Statul determină scopurile şi procedeele, precum şi responsabilitatea pentru dirijarea acţiunilor privind migraţia şi stabileşte relaţiile de cooperare pe plan internaţional. Un rol important revine statului şi în controlul asupra intrării în şi ieşirii din ţară a tuturor categoriilor de migranţi, în combaterea migraţiei ilegale de muncă şi contracararea activităţii persoanelor fizice şi juridice care intermediază ilegal acţiunile de angajare peste hotare, în combaterea traficului ilicit de fiinţe umane.

]]> taritaroman Tue, 12 Nov 2002 16:35:00 -1100 https://irp.md/library/legislation/national_legislation/310-legea-cu-privire-la-statutul-juridic-al-cetatenilor-straini-si-al-apatrizilor-in-republica-moldova.html https://irp.md/library/legislation/national_legislation/310-legea-cu-privire-la-statutul-juridic-al-cetatenilor-straini-si-al-apatrizilor-in-republica-moldova.html Art.2. - Se consideră apartid persoana care nu are cetăţenia Republicii Moldova şi nici dovada apartenenţei sale la un alt stat.
Art.3. - Cetăţenii străini şi apartizii sînt obligaţi să respecte Constituţia Republicii Moldova şi alte legi ale ei.
Art.4. - Statutul juridic al cetăţeanului străin şi al apatridului este stabilit de legislaţia în vigoare şi de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.]]> DISPOZIŢII GENERALE
Art.1. - Se consideră cetăţean străin persoana care nu are cetăţenia Republicii Moldova, dar are dovada apartenenţei sale la un alt stat.
Art.2. - Se consideră apartid persoana care nu are cetăţenia Republicii Moldova şi nici dovada apartenenţei sale la un alt stat.
Art.3. - Cetăţenii străini şi apartizii sînt obligaţi să respecte Constituţia Republicii Moldova şi alte legi ale ei.
Art.4. - Statutul juridic al cetăţeanului străin şi al apatridului este stabilit de legislaţia în vigoare şi de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Art.5. - (1) Cetăţenii străini şi apatrizii au aceleaşi drepturi, libertăţi şi îndatoriri ca şi cetăţenii Republicii Moldova, cu excepţiile stabilite de lege.
(2) Cetăţenii străini şi apatrizii benefeciază de drepturi şi libertăţi fără a leza interesele statului, drepturile şi interesele legitime ale cetăţenilor Republicii Moldova şi ale altor persoane.
(3) Cetăţenii străini şi apatrizii sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosibire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, aparteneţă politică, avere sau de origine socială.

]]> taritaroman Thu, 30 Dec 1999 16:35:00 -1100 https://irp.md/library/legislation/national_legislation/309-conventia-cu-privire-la-agentiile-private-de-ocupare.html https://irp.md/library/legislation/national_legislation/309-conventia-cu-privire-la-agentiile-private-de-ocupare.html
]]> taritaroman Tue, 24 Jun 1997 16:29:00 -1100 https://irp.md/library/legislation/national_legislation/308-legea-cu-privire-la-iesirea-si-intrarea-in-republica-moldova.html https://irp.md/library/legislation/national_legislation/308-legea-cu-privire-la-iesirea-si-intrarea-in-republica-moldova.html
]]> taritaroman Fri, 27 Jan 1995 16:27:00 -1100 https://irp.md/library/legislation/national_legislation/307-regulamentul-biroului-migratie-si-azil-al-ministerului-afacerilor-interne.html https://irp.md/library/legislation/national_legislation/307-regulamentul-biroului-migratie-si-azil-al-ministerului-afacerilor-interne.html 2. Biroul îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, tratatele şi convenţiile internaţionale la care Republica Moldova este parte, legile şi hotărîrile Parlamentului, decretele Preşedintelui Republicii Moldova, ordonanţele, hotărîrile şi dispoziţiile Guvernului, actele normative ale Ministerului Afacerilor Interne şi cele interdepartamentale, precum şi cu prevederile prezentului Regulament.
3. Activitatea Biroului se bazează pe principiile legalităţii, respectării drepturilor şi libertăţilor omului, umanismului şi echităţii sociale, nonpartidismului, cooperării cu organele de stat, organizaţiile obşteşti şi cetăţenii, asigurării transparenţei, respectării secretului de stat şi profesional, îmbinării conducerii unipersonale şi colegiale.
4. Biroul este persoană juridică, dispune de ştampilă cu Stema de Stat a Republicii Moldova şi denumirea sa în limba de stat, precum şi de conturi trezoreriale şi speciale.
5.Biroul îşi exercită funcţiile ce îi revin şi prin intermediul subdiviziunilor teritoriale subordonate, specializate în combaterea migraţiei ilegale.
6.Efectivul-limită şi structura Biroului se aprobă de către ministrul afacerilor interne.

]]> taritaroman Thu, 26 Jan 1995 16:25:00 -1100